Puțină lume s-ar aștepta ca o biserică să organizeze o conferință științifică pe teme de ecologie, dar la Oradea s-a întâmplat.
Episcopia Romano-Catolică a invitat, sâmbătă, specialiști din țară și din străinătate, pentru a dezbate starea pădurilor în condițiile schimbărilor climatice și pentru a promova soluții pentru salvarea Pământului.
„Pare o inițiativă mai neobișnuită ca în cadrul bisericii să se lanseze o asemenea invitație. De ce Episcopia? Pentru că în toate timpurile, biserica a fost prezentă în viața comunității și a contribuit la modelarea vieții credincioșilor”, a spus episcopul Böcskei László (foto jos), în deschiderea conferinței care a avut loc chiar în sala mare a Palatului Baroc.
„Creația să nu fie distrusă de om”
Episcopul a amintit că Papa Francisc, în 2015, prin enciclica intitulată Laudato Si’, a vorbit despre abordarea responsabilă a gestionării resurselor, pentru păstrarea creației lui Dumnezeu, și că adesea face apeluri către șefii statelor lumii pentru găsirea soluțiilor ca Pământul să aibă un viitor și „creația să nu fie distrusă de om”.
Böcskei a precizat că Episcopia pe care o conduce are un trecut bogat în gestionarea fondului silvic și că Palatul Baroc a găzduit la parter sediul ocolului silvic propriu. În continuare, prin Ocolul Silvic Sfânta Maria, Episcopia Romano-Catolică gestionează pădurile din proprietatea sa, dar le administrează și pe cele ale Episcopiei Greco-Catolice de Oradea.
„Noi am încercat să avem o prezență în formarea și educația ecologică a tinerilor, elevilor, adolescenților, prin activități care îi ajută să redescopere natura și îi responsabilizează”, a declarat episcopul. De aceea, și grădina de aproape 6 hectare care înconjoară Palatul Baroc a fost amenajată ca un parc dendrologic, iar în curând aici se va sărbători, din nou, Ziua Pământului. Böcskei a subliniat și că la amenajarea și întreținerea grădinii lucrează trei tineri care au absolvit studii de protecția mediului și care sâmbătă au fost moderatori ai discuțiilor.
Harta pădurilor
Dezbaterile conferinței au gravitat în jurul problemelor ce țin de păduri și de schimbările climatice. Porzsolt Levente, consilier în Ministerul Mediului, a vorbit despre fondul forestier din România, care ocupă aproape o treime din țară, și a prezentat și o hartă a suprafețelor împădurite. Conform acesteia, Bihorul are 27,4% din suprafață acoperită de păduri, mult mai puțin decât județe precum Suceava (49,7%), Caraș-Severin (49,6%) ori Covasna (45,7%), dar semnificativ mai mult decât județe din sudul țării, unde se resimte și deșertificarea (de exemplu, Călărași are 4,1% suprafețe împădurite, ori Teleorman – 4,6%). „Din această perspectivă, trebuie să ne uităm la strategia noastră la nivel de țară”, a spus Porzsolt, arătând și că până în septembrie România ar trebui să aibă o nouă Strategie Forestieră Națională.
Specialistul a arătat și hărți europene care demonstrează că România este una dintre țările cu „continuitate în păduri”, adică terenuri care, și după exploatare, sunt în continuare regenerate și își păstrează caracterul silvic. De altfel, a subliniat el, între anii 2012 și 2018 volumul de lemne din pădurile românești a crescut cu 133 milioane metri cubi, tocmai datorită regenerărilor, iar România are un ciclu lung de producție în păduri, care sunt exploatate după 100-120 de ani de la plantare.
Cum „migrează” arborii
Reprezentantul Ministerului Mediului a vorbit și despre finanțările care există pentru proprietarii de păduri și cele care se doresc implementate, îndeosebi pentru cei care au păduri în zone protejate. Totodată, prin PNRR, Ministerul și-a asumat să finanțeze înființarea de păduri urbane și transformarea unor terenuri degradate în păduri.
De altfel, ulterior, inginerul Mihai Enescu, de la Asociația EcoAssist, a susținut o prelegere despre schimbările climatice și împădurirea terenurilor degradate, arătând exemple de succes din sudul țării, unde au fost plantate păduri de salcâm pe terenuri nisipoase.
Enescu a subliniat că, în contextul creșterii temperaturilor, speciile de arbori trebuie aclimatizate, adaptate sau „migrate”, și a prezentat date privind capacitatea multor specii de a „migra”, adică limitele de temperatură sau precipitații suportate. Același specialist a arătat și că împăduriri de terenuri degradate se fac cu succes în România încă din anii ’60, arătându-se însă dezamăgit că mass-media promovează cu precădere tăierile ilegale de arbori, nu și exemplele de succes ale silvicultorilor.
Agendă încărcată
Programul zilei a continuat cu o prezentare făcută de specialiști de la Institutul de Cercetare Forestieră din Sopron, Ungaria, despre sănătatea pădurilor prin prisma schimbărilor climatice, și apoi cu una despre pepinierele de arbori forestieri autohtoni, susținută de un universitar orădean, Ruben Budău (foto jos), de la Facultatea de Protecția Mediului, care deține o asemenea pepinieră în județul Arad.
De asemenea, agenda a mai inclus prezentări ale unor specialiști din țară: Melles Előd de la Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei a vorbit despre gospodărirea pădurilor în contextul schimbărilor climatice și a bilanțului de carbon, Gabriel Duduman de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava despre amenajarea pădurilor între tradiționalism și adaptabilitate, Ioan Tăut de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” Cluj Napoca despre monitorizarea arborilor din pădurile administrate de OS Sfânta Maria, iar Ferkő Jenő de la acest ocol silvic despre gestionarea fondului forestier prin prisma enciclicii Laudatio Si’.