- Administrațiile locale din Bihor, greoaie la încasarea veniturilor, sprintene la cheltuirea banilor
- Cel mai recent raport al Camerei de Conturi reflectă ineficiența primăriilor, care nu reușesc să-și colecteze taxele și impozitele, dar își plătesc angajații chiar și peste limitele legale, deși unii dintre ei le-au produs pagube de milioane
Bugete umflate pe hârtie, dar executate pe jumătate, neglijență, superficialitate, cheltuieli nelegale și proiecte cu fonduri europene care bat pasul pe loc cu toate că unii funcționari responsabili de implementarea lor au primit sporuri peste cele cuvenite. Este ceea ce a găsit Camera de Conturi Bihor verificând anul trecut modul în care o parte a administrațiilor locale și-au gestionat finanțele în anul precedent, 2023.
Raportul instituției arată că, la fel ca în anii anteriori, primăriile au colectat mai puțin decât au prognozat, iar angajații lor au cheltuit banii în unele cazuri dincolo de lege, prejudiciile identificate ridicându-se la 7 milioane lei.
Bugete umflate
La mijlocul lunii trecute, Curtea de Conturi a României a publicat Raportul de activitate pe 2023, din care face parte și Raportul privind finanțele publice locale la nivelul județului Bihor, redactat în urma a 41 de misiuni de audit la Consiliul Județean, la primăriile Oradea, Salonta, Nucet și la 23 de comune, precum și la DGASPC și la trei societăți ale municipalității orădene - OTL, CAO și Termoficare. Ca întotdeauna, scopul auditorilor de conturi a fost să verifice execuția bugetelor, adică măsura în care veniturile sunt colectate, iar cheltuielile sunt corecte și legale. „Nu s-au descoperit fapte penale”, spune directorul Camerei de Conturi Bihor, Călin Ladar Tănase. În schimb, neglijențe s-au găsit cât cuprinde...
Raportul relevă că primăriile suferă de o boală cronică: nu sunt în stare să-și colecteze veniturile. În 2023, UAT-urile și-au previzionat venituri de 5,527 miliarde lei, dar au încasat numai 3,40 miliarde (61,63%). „Gradul de nerealizare se datorează în cea mai mare parte unei previzionări nerealiste”, arată, sec, Camera de Conturi. La polul opus, în topul UAT-urilor care și-au realizat aproape integral veniturile s-a aflat Oradea, care a colectat 97,5% din veniturile estimate.
În ce privește cheltuielile, în 2023 acestea au fost previzionate la 5,8 miliarde lei, dar la finalul anului au fost de numai 3,37 miliarde lei, cea mai mare parte a diferenței (42%) provenind din investiții nerealizate. Cele mai mari grade de realizare a cheltuielilor s-au înregistrat la cele pentru subvenții (98,84% față de prevederi, 109,22 milioane lei) și pentru plata personalului (95,41% din previziuni, 458,86 milioane lei).
De ce nu adună banii?
Primăriile nu își colectează veniturile pentru că nu respectă regulile de stabilire şi urmărire a încasărilor taxelor și impozitelor, nu verifică bazele de impunere și corectitudinea declarațiilor fiscale ale contribuabililor, și evită executările silite.
Urmarea? Pentru că a stabilit eronat impozitul pe clădirile persoanelor fizice, nu a verificat lucrările de edificare și suprafețele, Primăria Oradea a înregistrat o „gaură” de 57.000 lei și o alta de 74.000 lei pentru că în cazul clădirilor persoanelor juridice nu a verificat valoarea de inventar sau de evaluare. Pentru că nu a impozitat integral terenurile, Petreu a pierdut 29.000 lei, Brusturi 69.000 lei fiindcă nu a indexat taxele și impozitele, Oradea alți 27.000 lei pentru că a acordat nelegal scutiri și reduceri la taxe și impozite.
CJ Bihor a rămas fără 25.000 lei pentru că nu a stabilit și încasat taxe pentru autorizații de excavare, iar, pentru că nu a încasat redevențe și chirii, Oradea a pierdut 255.000 lei, Termoficare Oradea 160.000 lei, Primăria Brusturi 69.000 lei, Salonta 18.000 lei și Borod 10.000 lei.
Pentru că nu a pus la plată localnicii pentru serviciile de apă sau/și de salubrizare, Primăria Căbești a pierdut 126.000 lei, Borod 141.000 lei, iar Paleu 83.000 lei. De asemenea, CAO a înregistrat o pagubă de 238.000 lei, iar Termoficare Oradea, una enormă, de 11,89 milioane lei, „din cauza neaprobării de către autoritatea locală a prețurilor locale conform prețurilor reglementate de ANRE”. În loc să majoreze prețurile, municipalitatea le-a ținut neschimbate, dar ulterior a fost obligată să pună banii din subvenții.
În total, în urma controalelor, auditorii au identificat venituri suplimentare de 14,8 milioane lei, pe care primăriile și firmele municipalității orădene le-au încasat ulterior.
Plătiți peste limite
Pe de altă parte, Raportul Camerei de Conturi arată o mulțime de „abateri la cheltuieli de personal”. Primăria Paleu s-a păgubit cu 94.000 lei prin acordarea nelegală de „cadouri în bani” propriilor salariați, alte primării acordând și ele diverse „drepturi salariale necuvenite”: Aușeu (142.000 lei), Sântandrei (113.000 lei), Ineu (40.000), Remetea (32.000), Diosig (28.000), Brusturi (23.000), Derna (16.000 lei).
Primăria Salonta a plătit nelegal 27.000 lei ca indemnizații de însoțitor pentru persoane cu handicap, cea a comunei Paleu a decontat cheltuieli de cazare aferente unor cursuri de perfecționare peste limitele legale, plătind 17.000 lei pentru cazare la hoteluri mai scumpe decât este permis, iar municipalitatea orădeană a înregistrat un prejudiciu de 98.000 lei în urma acordării unor indemnizații pentru titlul științific de doctor în cuantum peste cel legal unor medici din Spitalul Județean.
Risipă la servicii
Pe de altă parte, funcționarii nu au avut grijă ca banii publici să fie cheltuiți legal nici pentru alte tipuri de servicii și bunuri. Primăria Popești a decontat cu 24.000 lei mai mult decât ar fi trebuit pentru cheltuielile de transport elevi, a dat 32.000 lei pentru servicii de telefonie cumpărând 20 de abonamente la 5 angajați, a cheltuit 74.000 lei pentru servicii de consultanță și reprezentare juridică, deși are jurist, și alți 100.000 lei pentru „activități fără legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile entității/fără documente justificative și peste limitele legale”, inclusiv pentru utilitățile unei clădiri pe care o închiriase.
Primăria Ineu a decontat nelegal combustibil de 40.000 lei, cea a municipiului Salonta a plătit 12.000 lei ca bareme pentru arbitri peste limitele legale, iar angajații DGASPC au aprobat plata a 151.000 lei pentru servicii sociale „fără a avea la bază documente justificative” și a altor 176.000 lei pentru servicii prestate de o fundație fără „standardele specifice minime de calitate”.
Plăți „pe NeVe”
Primăria Oradea a fost găsită vinovată pentru decontarea nelegală a unor servicii de salubrizare și deszăpezire stradală în valoare de 322.000 lei, dar și pentru că a plătit cantități de lucrări mai mari decât cele real executate în valoare de 1,215 milioane lei, la fel ca primăriile Salonta (670.000 lei), Ciumeghiu (182.000 lei), Sântandrei (79.000 lei), Popești (78.000 lei), Diosig (69.000 lei), Măgești (36.000 lei), Chișlaz (35.000 lei), Batăr (16.000 lei), Cărpinet (12.000 lei) ori CJ Bihor (13.000 lei). Ca exemple, a explicat BIHOREANULUI directorul Camerei de Conturi, Călin Ladar Tănase, s-au plătit conducte, trotuare și piste pentru bicicliști cu lungimi mai mari decât cele reale ori aparate de condiționare a aerului neinstalate.
În alte cazuri, UAT-urile au aprobat nelegal ajustări de prețuri în contracte de achiziții publice: Oradea (19.000 lei), Derna (592.000 lei), Ciumeghiu (374.000 lei), Batăr (66.000 lei), Diosig (58.000 lei), Câmpani (36.000 lei), Tăuteu (32.000 lei), iar OTL cu 63.000 lei.
Cauzele unor asemenea practici au fost „neurmărirea corespunzătoare a derulării contractelor, prestarea necorespunzătoare a serviciilor de dirigenție de șantier, recepționarea lucrărilor fără examinarea atentă a executării în conformitate cu prevederile contractelor”, precum și aprobarea plăților „fără o verificare corespunzătoare a documentelor justificative”.
În total, valoarea prejudiciilor identificate s-a ridicat la 7,01 milioane lei, banii fiind recuperați în timpul controalelor. Câte, însă, rămân nedescoperite în fiecare an?...
PLANURI MARI, REALIZĂRI MODESTE
Și la proiectele cu finanțare UE
Raportul Camerei de Conturi Bihor dezvăluie ineficiența primăriilor și în ce privește proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, capitol la care UAT-urile verificate au prevăzut în 2023 venituri de 1,44 miliarde lei, dar au încasat doar 678.363 lei (46,86%), în timp ce cheltuielile aferente acestora au fost estimate la 1,91 miliarde lei, însă plățile efective au fost de 1,02 miliarde lei (53,49%).
În ce privește proiectele din PNRR, rata de absorbție a fost de numai 8%, cu venituri prognozate de 557.039 lei și cheltuieli de doar 43.947 lei (7,89%).
Aferent proiectelor cu finanțare UE, auditorii au identificat prejudicii de 266.000 lei prin „acordarea nelegală a indemnizațiilor pentru implementarea proiectelor”, Raportul menționând Primăria Ineu, care le-a acordat angajaților sporuri nelegale de 22.000 lei pentru implicarea în aceste proiecte.
Vezi mai jos Raportul Curții de Conturi Bihor pentru anul 2023!