În urmă cu două luni, poliţiştii bihoreni anunţau reţinerea unui bărbat de 32 de ani din Cheriu, urmărit internaţional de autorităţile judiciare germane.

Ioca Rostaş nu era căutat pentru găinării. E acuzat că, împreună cu doi fraţi ai săi, Iancu şi Ghica, făcea parte dintr-o filieră care măsluia acte şi încasa fraudulos, încă din 2013, alocaţii destinate copiilor, iar anul trecut intermedia contra cost obţinerea frauduloasă de ajutoare de urgenţă date din cauza pandemiei de coronavirus.

BIHOREANUL vă arată averea considerabilă a clanului Rostaş, dar şi cum acţiona filiera care a provocat o pagubă de peste 1,4 milioane euro bugetului public din Germania...

Din palat, în arest

Ioca, Iancu şi Ghica Rostaş fac parte dintr-o familie de ţigani geambaşi din Cheriu. Sunt 7 fraţi, iar sătenii îi ştiu după porecla bătrânilor, "Boieru’", dată prima dată bunicului lui Ioca şi rămasă "moştenire" şi tatălui lor.

"Pe vremuri erau săraci lipiţi. Lucrau cu ziua, care pe unde, făceau afaceri cu cai. Bătrânul i-a ţinut din scurt, i-a trimis la şcoală, la muncă. Apoi au plecat în Germania, s-au apucat de adus maşini second hand, nevestele lor făceau curat prin blocuri. Ghica, de pildă, a lucrat ca bucătar într-un restaurant", spune unul dintre consăteni.

Băieţii "Boierului" aveau, însă, şi alte "învârteli". Şi le-a mers bine, dovadă bolizii de zeci de mii de euro cu care făceau naveta între România şi Germania, ditamai palatul (video jos) cu două etaje din mijlocul satului, terminat în 2008, plus trei vile mai noi, împrăştiate prin localitate, toate având pe porţi un cap de leu ca blazon.

Ce "învârteau" s-a aflat abia în decembrie anul trecut, când Ioca a fost ridicat din palat şi depus în arestul Poliţiei. "E bănuit de comiterea, pe teritoriul Germaniei, a infracţiunilor de fals, uz de fals, înşelăciune şi evaziune fiscală, prin încasarea ilegală a unor drepturi care nu i se cuveneau", comunicau poliţiştii, pe 4 decembrie.

Şmecherii cu ajutoare

Amănuntele le-a aflat BIHOREANUL. Acuzele vizează, pe de-o parte, faptul că începând cu luna mai 2013 şi până în prezent, împreună cu fraţii săi şi cu alţi complici, Ioca ar fi depus cereri pentru beneficii şi alocaţii pentru 102 copii ai unor familii de romi care nu aveau dreptul la acest sprijin, încasând în numele lor nu mai puţin de 845.340 euro.

Afacerile cu ajutoare sociale sau alocaţii încasate în Germania sunt "şmecherii" pe care clanurile ţigăneşti le practică de mult, spun surse din anturajul clanului Rostaş. "Moda a fost preluată de la clanul Cârpaci din Timişoara, ei aşa s-au îmbogăţit. Ştiu toate portiţele - cum primeşti ajutor social, bani de chirie, cupoane pentru electrocasnice, mâncare, alocaţii pentru copii", povesteşte sursa BIHOREANULUI.

Afacerea e bănoasă, iar sistemul uşor de păcălit. Până în 2019, cetăţenii din ţările UE, deci inclusiv românii aflaţi în Germania, puteau solicita alocaţii pentru copii doar pe baza mutaţiei înregistrate la orice oficiu local de resort. Ulterior, legislaţia a devenit mai restrictivă, în sensul că străinii trebuie să demonstreze că au un loc de muncă ori că sunt mici întreprinzători, înregistraţi ca persoane fizice autorizate.

Valoarea alocaţiilor este consistentă. În 2017 varia între 192 euro şi 223 euro/lună/copil, iar acum se cifrează între 204 euro şi 235 euro, în funcţie de numărul copiilor dintr-o familie.

Copiii fantomă

Din gruparea Rostaş ar fi făcut parte, potrivit procurorilor germani, patru persoane: fraţii Ioca (foto), Iancu şi Ghica Rostaş şi un anume Ştefan Rostaş. "Învinuitul şi complicii săi au acţionat cu intenţia de a obţine o sursă substanţială de venit, care nu era doar temporară, pentru a-şi câştiga existenţa prin plata continuă a alocaţiilor pentru copii de către agenţia federală pentru ocuparea forţei de muncă", se arată în mandatul european de arestare transmis la Oradea.

Filiera racola "beneficiari" din rândul familiilor sărace cu mulţi copii din coloniile de romi. În unele cazuri, oamenii nici nu au ajuns în Germania, Ioca şi complicii luând doar actele de identitate şi certificatele de naştere ale copiilor din România. Cu ele se fabricau, apoi, acte de reşedinţă pentru adresa "Im Wohnpark" din 50127 Bergheim.

Au fost şi situaţii în care oamenii au fost duşi pentru câteva zile în Bergheim sau Köln, unde li s-au deschis conturi bancare, cardurile fiindu-le apoi confiscate, iar ei primind în schimbul colaborării un mic comision cu care erau trimişi acasă. Alocaţiile le încasau membrii grupării. La un calcul simplu, în cazul celor 102 copii, cei patru Rostaş încasau lunar peste 20.000 euro, banii fiind împărţiţi între ei.

Pentru ca escrocheria să continue, membrii bandei au păstrat "dosarele" beneficiarilor, iar când plăţile au fost oprite din cauza înregistrărilor neclare sau a lipsei adeverinţelor şcolare pentru copii, fabricau din nou acte cum că titularii au domicilii stabile în Germania, măsluind inclusiv adeverinţe în numele şcolii "Schule am Tierpark", prin care atestau că minorii urmează acolo o formă de învăţământ.

Pandemie profitabilă

Asta nu le-a ajuns, căci banda ar fi profitat şi de ajutoarele de urgenţă pentru cei afectaţi de pandemie acordate de guvernul german antreprenorilor. Cum cererile se depuneau online, în perioada 9 aprilie - 17 aprilie 2020, împreună cu trei complici, Ioca Rostaş a transformat în mici întreprinzători germani nu mai puţin de 105 romi.

Ideea a venit de la un anume Sorin Ciurar, care îşi fabricase acte şi a depus în nume propriu o solicitare pentru ajutorul de urgenţă în Düsseldorf. Bărbatul a încasat cei 9.000 euro oferiţi de statul german ca sprijin pentru susţinerea afacerilor afectate de pandemie şi a dat veste pe la cunoştinţe că le poate ajuta, evident, contra cost. Aşa au aflat de oportunitate Ioca, Iancu şi Ghica Rostaş, care au intrat şi ei în afacere, pentru a racola doritori din rândul "unor persoane de încredere din anturajul lor, care locuiau în zona oraşului Köln şi Berghem".

Solicitanţii trebuiau să le plătească un avans de 300 euro şi, după încasarea ajutorului, încă un comision a cărui valoare nu a fost stabilită de anchetatori. Trebuiau să se mişte repede, căci oportunitatea se încheia pe 31 mai. Aşa că, spun procurorii, în ajutorul fraţilor Rostaş a venit şi o femeie, Madelaine Rostaş, care ar fi rudă cu ei, şi care "a făcut publicitate în cercul ei de cunoştinţe", în numele lor.

Diviziunea "muncii"

Solicitanţii recrutaţi au trebuit mai întâi să achite avansul de 300 euro care îi revenea lui Ciurar. Ioca, Iancu şi Ghica Rostaş adunau apoi datele pentru completarea cererilor şi creau adrese de e-mail. Formularele online erau completate de Ciurar, dar, în "cazuri excepţionale şi cu acordul bandei", acest lucru se făcea şi de fraţii Rostaş. În toate cererile, la rubrica "companie" a fost trecută menţiunea că solicitantul este mic întreprinzător specializat pe activităţi meşteşugăreşti.

Sumele erau ridicate imediat în numerar şi transferate în alte conturi, nu înainte ca beneficiarii să plătească reţelei încă un comision, tot cash. În total, banda a depus 105 cereri, pentru subvenţii totalizând 1.039.000 euro, din care statul german a şi plătit, în 64 de cazuri, 598.000 euro.

Percheziţii ample

Gruparea a fost destructurată în decembrie 2020, în cadrul unei ample operaţiuni ce a implicat  percheziţii la 15 apartamente din localităţi din Germania (Köln, Bergheim, Krefeld, Essen şi un depozit din Pulheim) şi Austria (Linz, Frankenmarkt), precum şi arestarea a patru persoane, între care, zic sursele BIHOREANULUI, se aflau inclusiv Iancu şi Ghica Rostaş.

Potrivit comunicatului autorităţilor judiciare, la acţiunea din 2 decembrie au participat peste 100 de poliţişti şi procurori, fiind ridicate laptopuri, telefoane mobile şi stick-uri USB. În apartamentul din Bergheim al unuia dintre suspecţi, poliţiştii au găsit un adevărat atelier unde se fabricau adeverinţe şcolare, acte de identitate şi permise de conducere folosite la întocmirea dosarelor pentru alocaţii.

Extrădat

Tot în decembrie a fost ridicat şi Ioca Rostaş, care se întorsese între timp în România. El a fost predat luna trecută germanilor, fiind depus în arestul Poliţiei din Köln, unde a fost plasat în carantină 15 zile, urmând să fie audiat.

Ioca pretinde că a fost doar un pion, iar restul bandei ar încerca să-i arunce în cârcă întreaga combinaţie pentru a scăpa de răspundere, spun apropiaţii săi. BIHOREANUL a încercat să discute cu rudele lui, dar acestea au refuzat. "Familia clientului meu nu doreşte să facă niciun comentariu", a declarat avocata din România a lui Ioca, Simona Paşcu, cea care ţine legătura şi cu apărătorul din Germania.

Care este adevărul se va şti abia după finalizarea anchetei, cert e că uriaşa pagubă a statului german va fi recuperată greu: din toată averea familiei, Ioca nu are nimic pe numele lui...


O NOUĂ ARESTARE
Prostituată cu "afacerea" afectată

Anchetele declanşate în Germania în cazul fraudelor cu ajutoare Covid au vizat şi o orădeancă în vârstă de 31 ani, Diana Covaci, reţinută pe 9 februarie de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, tot în baza unui mandat european de arestare al autorităţilor germane.

Femeia este prostituată şi activează legal ca "persoană fizică autorizată" în Köln, iar primăvara trecută, când bordelurile au fost închise în toată Germania, a solicitat şi primit ajutorul de urgenţă de 9.000 euro. Ulterior, s-a întors acasă, la Oradea, şi a virat 7.000 de euro din contul "comercial" de "prestatoare" sexuală într-un cont bancar din ţară, cheltuindu-i în interes personal.

Ca atare, autorităţile germane i-au deschis dosar pentru fraudă şi au dat-o în urmărire internaţională. Femeia se află acum în custodia Poliţiei Române, fiind arestată pentru 15 zile, procedură prealabilă extrădării.