Proiectul Inelului Rutier Metropolitan de Nord al Oradiei are deja contestatari, înainte ca CJ Bihor să semneze contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate, prin care vor fi propuse trei variante de traseu.
Asociația pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată invocă riscurile unor exproprieri și demolări, dar și afectarea mediului și a unor situri arheologice din cartierul orădean Podgoria, cerând administrației județene explicații privind posibilitatea ca șoseaua să traverseze zone locuite sau să se apropie de acestea.
Nici n-a început...
Viitorul Inel Rutier Metropolitan de Nord al Oradiei stârnește opoziție înainte să existe un studiu de fezabilitate în urma căruia să fie propuse variante de traseu. Asociația pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată (AADPP) a transmis CJ Bihor, miercuri, o solicitare de informații în baza Legii 544/2001, cerând explicații cu privire la repere de traseu prevăzute în documentația de atribuire a contractului pentru proiectarea noii șosele.
Demersul vine la doar o zi după ce administrația județeană a anunțat desemnarea câștigătorului celei de-a doua licitații pentru elaborarea studiului de fezabilitate al viitoarei șosele, estimată la 19 kilometri, care ar urma să lege Oșorhei de Biharia, respectiv DN 1 de DN 19, completând actualul Inel Metropolitan din sudul Oradiei.
După cum BIHOREANUL a relatat, asocierea firmelor bucureștene Eurocerad International și Specialist Smart Group a fost desemnată câștigătoare, cu o ofertă de 5,01 milioane de lei, fără TVA, dar contractul nu a fost încă semnat, ceilalți șase participanți la licitație având posibilitatea să depună contestații până pe 6 noiembrie.
Abia după încheierea contractului proiectanții vor începe elaborarea studiului de fezabilitate, urmând să propună trei variante de traseu, dintre care soluția optimă va fi aleasă în urma unei analize multicriteriale de către Comisia Tehnică a CNAIR.
Prin urmare, deocamdată nu există un traseu definitiv, nu se știe ce proprietăți ar putea fi afectate, nu sunt stabilite exproprieri și nici nu există un termen pentru începerea construcției sau o finanțare asigurată pentru aceasta.
...dar are contestatari
Cu toate acestea, AADPP reclamă deja posibilitatea ca șoseaua să afecteze proprietăți din cartierul orădean Podgoria. Într-o adresă înaintată președintelui CJ Bihor, Mircea Mălan, semnată de președinta Asociației, Ioana-Roxana Barla-Tent, și trimisă și BIHOREANULUI, organizația cere lămuriri privind două puncte topografice, denumite P3 și P4, indicate în anexa caietului de sarcini pentru elaborarea studiului de fezabilitate.
Asociația susține că acestea ar fi amplasate în zone rezidențiale din Podgoria și vrea să afle dacă reprezintă puncte obligatorii de trecere pentru viitoarea șosea sau sunt doar repere orientative, de care proiectantul poate să se îndepărteze atunci când va analiza variantele de traseu.
„Punctele P3 și P4 constituie puncte obligatorii de trecere pentru variantele de traseu ce vor fi elaborate în cadrul studiului de fezabilitate sau reprezintă exclusiv repere orientative, proiectantul având posibilitatea de a propune trasee alternative?”, întreabă reprezentanții AADPP, care mai solicită CJ Bihor să precizeze dacă documentația de atribuire pentru elaborarea studiului de fezabilitate prevede evitarea zonelor rezidențiale existente.
„Documentația de atribuire impune ori recomandă ca variantele de traseu din zona Podgoria să fie dezvoltate preponderent pe terenuri nelocuite, situate în afara zonelor rezidențiale existente, sau permite analizarea unor variante care traversează ori se apropie de acestea?”, se arată în adresă.
Case și vestigii
Pe de altă parte, într-un comunicat de presă semnat de vicepreședinta Ana-Maria Amzăr, Asociația își exprimă vehement opoziția față de posibilitatea traversării cartierului.
„În numele fluidizării traficului regional, locuințele, proprietatea privată, mediul natural și patrimoniul arheologic nu pot fi tratate ca simple obstacole pe harta unui proiect rutier”, afirmă reprezentanta organizației, care invocă prevederile OG 43/1997 privind regimul drumurilor, potrivit cărora variantele ocolitoare se realizează, de regulă, în afara intravilanului localităților.
Totodată, vicepreședinta Asociației avertizează asupra posibilei afectări a trei situri arheologice din zona Podgoria – Dealul Viilor, între care fosta Mănăstire Paulină Sf. Ieronim și o așezare paleolitică, solicitând CJ Bihor să comunice dacă au fost verificate amplasamentele acestora și zonele lor de protecție. „Nu vorbim doar despre riscul unor exproprieri și demolări, ci și despre posibila distrugere sau fragmentare a spațiilor verzi și a habitatelor naturale, creșterea poluării și a zgomotului, precum și despre afectarea unor situri arheologice și a patrimoniului cultural care trebuie protejat”, susține vicepreședinta AADPP.
De precizat însă că, în lipsa unui traseu stabilit, nu se poate afirma în prezent că viitoarea șosea ar impune demolarea unor locuințe sau că va afecta siturile arheologice invocate.
Trasee diferite
În susținerea poziției sale, Asociația mai invocă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al Oradiei și Zonei Metropolitane, aprobat în 2023, care include un proiect denumit M28 – „Inel de centură la nivelul Zonei Metropolitane Oradea”.
Potrivit organizației, traseul reprezentat în acest document strategic ocolește municipiul, în timp ce reperele din caietul de sarcini al Inelului de Nord ar putea duce șoseaua prin zone locuite.
Comparația are însă o limită importantă: proiectul M28 privește o centură metropolitană amplă, cu o lungime orientativă de 80 de kilometri, nefiind identic cu actualul proiect al Inelului Metropolitan de Nord.
De altfel, încă din 2023, Primăria Oradea anunța un proiect de conectare a DN 1 cu DN 19 care urma să treacă inclusiv prin cartierele Tineretului și Podgoria, spre zona Gheorghe Doja și comuna Paleu. Faptul că viitoarea șosea este luată în calcul în această parte a municipiului nu reprezintă, așadar, o noutate, astfel că rămâne de stabilit pe unde ar putea trece efectiv și în ce măsură va putea ocoli construcții.
Nemulțumiri mai vechi
De altfel, opoziția AADPP față de Inelul Metropolitan de Nord nu este nouă. În 2024, după prezentarea a trei variante preliminare de traseu de către firma Term SRL, angajată atunci pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, mai mulți locuitori din Podgoria și Oșorhei au protestat invocând riscul ca șoseaua să le afecteze proprietățile.
Unul dintre proteste, organizat chiar de AADPP, a fost desfășurat înaintea alegerilor locale din acel an, în Parcul Traian, iar președintele de atunci al CJ Bihor, Ilie Bolojan, le-a explicat oamenilor că nu era stabilit niciun traseu al viitoarei șosele.
Președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, le-a comunicat atunci că noul studiu va analiza alte variante, urmărind evitarea zonelor locuite. Contractul cu firma Term a fost ulterior reziliat, fără ca studiul să fie finalizat, iar CJ Bihor a reluat procedura de achiziție, de această dată în parteneriat cu CNAIR.
Acum, înainte ca noul proiectant să se apuce de lucru, Asociația revine cu solicitări și noi avertismente, arătând că „Cetățenii municipiului Oradea au dreptul la o explicație publică, clară și documentată, înainte ca reperele orientative să se transforme într-un traseu definitiv”.