Procurorii din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie derulează miercuri percheziţii la 14 adrese - 12 în București și două la Târgu Mureș -, într-un dosar ce vizează falimentarea frauduloasă a companiei Euroins, al cărei management ar fi direcţionat resursele financiare ale asigurătorului în afara societății, în detrimentul asiguraților.
Perchezițiile au loc la domiciliile a zece foști membri ai conducerii superioare și la sediile unor entități care, potrivit anchetatorilor, au fost implicate în mecanismele de drenare a fondurilor.
Rezerve cosmetizate
Ancheta conturează o practică susținută, întinsă pe ani în șir, prin care Euroins ar fi mascat lipsa fondurilor pentru plata despăgubirilor. Între 2017 și 2023, rezervele tehnice - banii puși deoparte pentru daunele din RCA - ar fi fost raportate deliberat sub nivel, pentru a crea imaginea falsă a unei companii solvabile.
ASF a impus raportări trimestriale încă din decembrie 2021. Testele transmise în ianuarie 2023 arătau deficite masive, între 235 și 418 milioane de lei. Ulterior, inventarierea din procedura de faliment a dezvăluit proporțiile reale: rezerva RBNS (acea parte din rezerva de daune a unei companii de asigurări care acoperă dosarele de daună deja declarate de către asigurați sau terți păgubiți, dar care nu au fost încă soluționate și plătite) ar fi trebuit să fie de 1,7 miliarde de lei, însă Euroins avea doar 683 de milioane.
Portofoliul, suprasaturat cu polițe RCA - peste 95% din total, față de maximum 50% la restul pieței - a împins compania într-o zonă de risc extrem. Rata combinată a daunei depășea constant 100%, semn că firma plătea mai mult decât încasa.
Efectul Domino
Documentele strânse de anchetatori indică faptul că societatea ar fi continuat activitatea nu pentru a stabiliza situația, ci pentru a menține accesul la fluxurile de bani rezultate din vânzarea polițelor RCA. Practica de vânzare agresivă, la prețuri mici, ar fi generat lichidități care apoi erau externalizate.
În paralel, compania ar fi redus artificial obligațiile către asigurați. Un control ASF pentru perioada iulie 2020 – martie 2021 a scos la iveală peste 5.800 de dosare de daună respinse neîntemeiat, însumând peste 60 de milioane de lei. O altă constatare gravă: 36.707 litigii neraportate către ASF. Dintre acestea, 20.268 erau dosare de executare silită, iar 16.439 acțiuni privind daune. Aceste practici au ascuns dimensiunea reală a obligațiilor, iar efectele s-au propagat în cascadă.
Neplata daunelor, de pildă, a generat procese, care au produs hotărâri definitive iar neexecutarea lor a dus la penalități de 0,2% pe zi și apoi la executări silite.
La momentul deschiderii falimentului, penalitățile depășeau 301 milioane de lei, iar cheltuielile de executare treceau de 40 de milioane.
Cu toate acestea, Euroins a continuat să vândă polițe. Între 2020 și 2023 a subscris prime brute în valoare de 6,9 miliarde de lei – bani care, potrivit anchetatorilor, nu au fost folosiți pentru despăgubiri, ci ar fi fost direcționați în beneficiul acționarului majoritar.
Resurse deturnate
În perioada 2020-2023, ASF a efectuat opt controale la Euroins. La șapte dintre ele, concluzia a fost aceeași: compania nu avea capitalul minim necesar pentru a funcționa. În raportul final din 2023, deficitul de capital identificat era de 2,19 miliarde de lei - ceea ce anunța retragerea autorizației și intrarea iminentă în insolvență.
Potrivit procurorilor, în acel moment, conducerea ar fi acționat pentru a scoate ultimele resurse financiare din companie. Mecanismul ales: un contract de reasigurare încheiat rapid cu o firmă afiliată acționarilor bulgari. Contractul ar fi servit drept pretext pentru transferul activelor Euroins către această firmă, înainte ca administratorul judiciar să preia conducerea odată cu deschiderea insolvenței.
Pentru a acoperi manevra, în document a fost introdusă o clauză neobișnuită, care permitea reasigurătorului să păstreze toate sumele plătite în avans dacă acordul era reziliat - o prevedere rar întâlnită în domeniul asigurărilor. În plus, Euroins a achitat integral și în avans prima de reasigurare, facilitând astfel transferul banilor din companie chiar înainte de declanșarea procedurii.
Urmarea? În 2023, ASF a retras autorizația Euroins, a constatat insolvența și a cerut deschiderea procedurii de faliment. La scurt timp, firma afiliată a denunțat contractul, invocând tocmai clauza abuzivă introdusă, a preluat din patrimoniul Euroins active în valoare totală de 1,56 miliarde de lei, dintre care: 214,3 milioane lei - bani aflați în conturile companiei; 621,4 milioane lei - titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, unități de fond); aproximativ 732 milioane lei - creanțe rezultate din reasigurare. În total, 1,56 miliarde de lei au fost scoşi practic fraudulos din Euroins, lăsând compania fără resurse pentru a-și acoperi obligațiile față de asigurați și creditori.
Operațiuni suspecte
Procurorii mai arată că, în paralel, între 2020 și 2023, în contabilitatea societății au fost consemnate zeci de milioane de lei folosite pentru împrumuturi acordate unor firme din același grup, împrumuturi care nu au mai fost recuperate, precum și pentru provizioane aferente unor cesiuni neîncasate sau plăți făcute în avans pentru servicii care nu au mai fost prestate.
Aceste operațiuni, realizate cu entități aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați, ar fi avut ca scop transferul de active și nerecuperarea unor sume importante reprezentând capital de lucru al companiei. Prin aceste mecanisme, anchetatorii estimează că Euroins a fost prejudiciată cu peste 75 de milioane de lei, bani care ar fi trebuit să reprezinte capital de lucru pentru plata despăgubirilor.
În dosar se fac cercetări pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă, spălare de bani și prezentarea cu rea-credință de date neadevărate privind situația economică ori juridică a societății, precum și ascunderea unor astfel de informații. Procurorii nu precizează, în acest moment, dacă în cauză există suspecți sau dacă ancheta se desfășoară încă „in rem”, adică strict cu privire la fapte, nu la persoane.
UPDATE: Precizări Euroins
Într-un punct de vedere transmis presei, reprezentanții Eurohold Bulgaria AD (Eurohold), care deține Euroins Insurance Group AD (EIG), afirmă că descinderile de miercuri nu sunt o întâmplare, ci dimpotrivă, coincid cu momentul în care cele două entități „au intentat o a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID) din Washington”.
„Cu cele două proceduri de arbitraj intentate la Washington, valoarea totală a despăgubirilor solicitate statului român depășește acum 1 miliard de euro”, arată comunicatul.
Între altele, cele două entități susțin că „Euroins România era pe deplin solvabilă la data retragerii licenței de funcționare (17 martie 2025)”, că „nu dețin ”14 birouri” în România, așa cum a fost comunicat de autorități, ci perchezițiile au loc la domicilii private”, și pretind că demersul autorităților este unul injust.
„În loc să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme în ultimii trei ani, așezându-se la masa negocierilor și discutând cu acționarii EIRO despre cum să protejeze interesele asiguraților și ale clienților prejudiciați din România, pentru care Eurohold și EIG au propus un plan specific, aceștia au asmuțit procurorii să percheziționeze sertarele și dulapurile care conțin obiecte personale ale cetățenilor români obișnuiți care au lucrat ca angajați la Euroins România”, se acuză în comunicat.
Documentul integral poate fi citit mai jos.