La o săptămână de la tragedia din masivul Bucegi, unde o tânără de 19 ani a murit atacată de un urs, deputații au votat, luni, o lege care permite omorârea a 426 de urși din România, în acest an.
Reunit în sesiune extraordinară, plenul Camerei Deputaților a aprobat, în calitate de for decizional, proiectul de lege, cu 214 voturi „pentru”, șapte voturi „împotrivă” și 23 de abțineri.
Printre cei care au votat împotrivă se numără deputatul bihorean neafiliat Mihai Lasca, liderul USR Bihor Silviu Dehelean s-a abținut. Ceilalți deputați bihoreni prezenți la vot – Aurel Căuș (PNL), Kiss Janos (PNL), Ioan Mang (PSD), Szabó Ödön (UDMR) - au votat pentru.
Inițiativa lui Tánczos
Inițiată de fostul ministru al Mediului, UDMR-istul Tánczos Barna (foto), legea se prezintă ca o soluție pentru „situația alarmantă” cu care se confruntă România privind populația de urs brun, „situație reflectată în numărul crescut al conflictelor om-urs”.
Potrivit expunerii de motive, în România ar fi între 7.410 și 8.590 de exemplare de urs brun, informații preluate de Tánczos dintr-un studiu care ar fi fost comandat de Ministerul Mediului, iar relocările animalelor sălbatice s-au dovedit ineficiente.
Până acum, omorârea urșilor se putea face doar prin derogare acordată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române.
Această soluție a fost considerată insuficientă de parlamentari, care acum au aprobat „prevenirea atacurilor asupra populației umane și a pagubelor cauzate de atacurile de urs prin aprobarea pentru anul 2024 a unui număr de 426 exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție la nivel național și a unui număr de 55 exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național”.
Proiectul de lege are anexată și repartiția pe ocoale silvice a celor 426 de exemplare care vor putea fi împușcate. Cei mai mulți urși vor putea fi omorâți în Harghita (73), Covasna (54) și Brașov (45).
Județul Bihor nu figurează pe această listă, ceea ce înseamnă că populația de urși de aici nu va putea fi vânată, însă din documentele aprobate de deputați nu reiese cum se vor repartiza celelalte 55 de exemplare sau dacă acestea sunt incluse în cele 426.
Măsură contestată
Pe de altă parte, specialiști în domeniu atrag atenția că vânătoarea nu va rezolva conflictele urs-om pe termen lung.
„Sunt câteva aspecte fără de care, oricâte legi am da, oricâți urși am împușca, nu vom ajunge să rezolvăm problema conflictelor om-urs pe termen lung. Și aici vorbim în primul rând de gestionarea atractanților, precum cea a deșeurilor, a hranei complementare oferite în vecinătatea localităților în punctele de hrănire sau de observare a ursului, sau, în mod iresponsabil, de turiști. Câtă vreme nu conștientizăm că atractanții modifică biologia ursului, determinând inclusiv creșterea densității populației, modificări ale arealului, a relației cu speciile pradă, a comportamentului speciei, dereglarea mecanismelor care induc hibernarea etc. problema urșilor va persista.
Atractanții sunt simțiți chiar și de la o distanță de 5 kilometri. Există soluții în această direcție, testate și implementate cu succes chiar la noi în țară. Trebuie să existe doar implicare din partea autorităților, astfel încât aceste soluții să fie adoptate la nivel național, împreună cu factorii interesați, acolo unde prezența urșilor o impun”, a declarat dr. biol. Cristian-Remus Papp (foto), Coordonator Departament Specii Sălbatice în cadrul WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Potrivit WWF, prezența urșilor în zonele sălbatice semnalează că natura e într-o bună stare de conservare. În plus, ecologiștii semnalează că, în anii 2017-2022, când s-au acordat între 8 și 93 de derogări și au fost omorâți între 7 și 63 de urși, autoritățile nu au făcut o evaluare a eficienței intervențiilor, care să arate dacă și cum au scăzut conflictele în respectivele zone.