Încă de la grădiniţă, copiii învaţă că ursul este un animal de munte, unde se hrăneşte cu fructe de pădure, iar iarna îşi caută un bârlog în care să hiberneze. Dacă ţinem cont de realitate, lecţiile ar trebui rescrise, pentru că în Bihor urşii apar tot mai des în zone de deal şi de câmpie. În ultimele două luni au fost observaţi în trei sate din apropierea Oradiei!
BIHOREANUL a consultat mai mulţi specialişti, a căror părere e unanimă: urşii din jurul oraşului au fost relocaţi ilegal din alte zone ale ţării. Pentru că în pădurile din apropiere nu îşi găseşte hrana necesară, "Moş Martin" va migra spre zonele locuite şi fie va da iama în culturile agricole, fie va începe să ucidă.
Ursul la porumb
Prima ştire îngrijorătoare a apărut la începutul lunii mai, când pădurarii de pe Fondul cinegetic 21, întins de la Paleu la Husasău d
e Criş, dar şi în intravilanul Oradiei, au anunţat că au observat un exemplar de urs brun, de circa 3-4 ani, oamenii care aleargă ori se plimbă cu bicicletele în pădure fiind îndemnaţi la precauţie.
Avertismentul rămâne valabil, pentru că ursul e tot acolo. "Se învârte aici în zonă, până la limita cu fondul cinegetic de la Şuşturogi", spune Cristian Tuduce (foto), directorul Asociaţiei Forest Hunt Paleu.
Până acum, animalul n-a provocat pagube. "Nu am avut sesizări şi chiar mă miră, pentru că este plin de stupine în pădure, o delicatesă pentru urs. Ne-a făcut pagube doar la o hrănitoare cu porumb, unde vine frecvent şi răstoarnă butoiul cu porumb", mai spune specialistul.
Speră că e excepţie
Ursul din Paleu a fost doar primul de lângă oraş. La sfârşitul lunii iunie, localnicii din Vârciorog au fost avertizaţi prin Ro-Alert după ce un urs a fost văzut, în premieră, dimineaţa la ora 10, lângă o cabană de la marginea satului. Oamenii au fost sfătuiţi să nu se apropie de animal, să nu-i dea mâncare şi să nu încerce să se pozeze cu el.
Miercurea trecută, aceeaşi experienţă au avut-o locuitorii din Oşorhei, după ce la ora 22.45 un urs a apărut lângă gardul unei case din satul Felcheriu. "Niciodată n-am mai avut o asemenea situaţie, ne-a luat prin surprindere", zice primarul Ioan Gligor (foto). Edilul speră că incidentul a fost o excepţie: "Nu vreau să sperii localnicii, dar dacă mai apare voi face demersurile pentru a-l împuşca. Viaţa oamenilor este prioritară".
Cel mai probabil, nu e acelaşi urs din Paleu, chiar dacă cele două comune sunt apropiate. "Ursul de la Felcheriu nu este cel din fondul nostru de vânătoare, pentru că în aceeaşi zi l-am surprins şi noi pe camere. Era cam greu să ajungă din Paleu la Felcheriu, pentru că ar fi trebuit să treacă prin trei sate, Husasău de Criş, Ineu, Oşorhei, şi să traverseze Crişul Repede şi DN 1 fără ca nimeni să-l observe", crede Tuduce.
Câţi urşi sunt în Bihor?
Întrebarea e cum au ajuns urşii lângă Oradea. Într-o singură zi, un exemplar poate parcurge zeci de kilometri, dar urşii nu obişnuiesc să migreze spre altitudini joase, unde nu au hrană. "Ursul se hrăneşte vara cu fructe de pădure, zmeură şi afine, şi migrează natural spre zone colinare doar dacă este pe un teritoriu suprapopulat. Urşii dominanţi au nevoie de un areal mare şi îi împing pe cei tineri în afara perimetrului", spune Stelian Pantea (foto), profesor la Facultatea de Protecţia Mediului.
Un inventar făcut de Agenţia de Mediu în primăvară arată că în pădurile din Bihor trăiesc 78 de urşi, din care doar 25 în Apuseni! Alţi 10 au fost inventariaţi pe fondurile cinegetice Finiş, Ferice, Lunca Sprie şi Roşia, în cel din urmă fiind sesizată şi o ursoaică cu doi pui. Au mai fost identificaţi 9 la Surducel, între Dobreşti şi Vârciorog. În pădurile din zona Remeţi trăiesc, oficial, 12 exemplare, iar la Pietroasa 8. Pe lângă ursul din Paleu, alţi 13 au fost inventariaţi în fondul Biharia, tot lângă Oradea. Prin urmare, sunt mai mulţi urşi la deal şi câmpie decât pe munte!
Cifrele sunt, însă, contestate: ecologiştii spun că un urs care traversează mai multe fonduri cinegetice este contabilizat de mai multe ori. De cealaltă parte, silvicultorii sunt convinşi că, de fapt, mamiferele sunt şi mai multe.
Mutaţi cu forţa
Specialiştii consultaţi de BIHOREANUL nu cred că înmulţirea urşilor din Bihor a fost naturală sau... legală. Ultima relocare oficială de urs în judeţul nostru a fost în 2021, când un animal care alerga după schiori în Predeal a fost adus aici, unde a fost monitorizat cu un colier digital. Între timp, atât animalul cât şi dispozitivul au dispărut.
În schimb, mulţi sunt convinşi că se fac relocări clandestine. "Nu am dovezi, dar presupun că anumite persoane aduc noaptea urşi cu maşina şi le dau drumul în pădure. Eu am crescut la munte, am văzut urşii în habitatul lor natural şi nu se comportă deloc ca aceştia observaţi pe lângă Oradea", spune şeful Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu (foto). El bănuieşte că urşii ajunşi aici au locuit fie în adăposturi, fie în apropiere de localităţi, pentru că par obişnuiţi cu oamenii şi nici nu au un fizic impozant. "Sunt foarte slăbiţi, nu au tonus de animal sălbatic. Iar ursul de munte nu se apropie de om".
La fel crede şi un alt silvicultor din Garda Forestieră. "Cel mai probabil, se fac relocări ilegale, ale unor urşi care au provocat probleme în alte zone, dar fără să se ţină cont de impactul asupra biotopului local şi a populaţiei".
Atenţie în păduri!
Totuşi, niciun fond cinegetic nu a reclamat o posibilă relocare clandestină, aşa că, oficial, fenomenul nu există. Specialiştii nu cred însă nici teoria că urşii ar fi fost aduşi pentru partide de vânătoare, legale sau nu. După ce, ani la rând, uciderea urşilor a fost interzisă, din acest an vânătorii pot să-i împuşte din nou legal.
Silvicultorii bănuiesc mai degrabă că urşii ar fi fost mutaţi aici ca să trăiască: pentru că deja ar fi provocat probleme în alte comunităţi, mutarea lor ar trebui să echivaleze cu salvarea din cătarea puştilor. Dacă a fost aşa, mişcarea a fost greşită, pentru că şi aici urşii ar putea ajunge împuşcaţi. "Este doar o chestiune de timp până când aceşti urşi vor produce pagube în culturi agricole, apoi vor prinde o oaie sau o capră", zice sursa BIHOREANULUI.
Şeful Direcţiei Silvice confirmă şi el că pericolul există şi în ce-i priveşte pe oameni. "De câţiva ani nu-mi mai las copilul în tabere în natură cu cercetaşii, unde mergea an de an, pentru că este periculos. Eu nu mai recomand nimănui să meargă cu cortul în pădure în Bihor", zice Suciu.
La fel, este convins că nu va mai dura mult până când ursul va ajunge şi pe străzile de la marginea oraşului, unde deja se plimbă mistreţii. "Veţi scrie curând şi ştirea cu un urs observat la o benzinărie pe Clujului sau lângă o casă de pe dealuri", anticipează şeful Direcţiei Silvice. Glumeţii ar putea spune că Oradea a devenit atât de atractivă încât atrage până şi sălbăticiunile....
PĂSTRAȚI DISTANȚA! Observați deja la Paleu (dreapta), Vârciorog (stânga) și Felcheriu, urșii sunt animale de care oamenii trebuie să se ferească. Sub nicio formă nu trebuie hrăniți, ci alungați, cu zgomote puternice. Un fluier poate fi un accesoriu vital în cazul plimbărilor în natură
Vezi mai jos imagini cu ursul surprins la Paleu. Imagini: AJVPS Bihor
ŢINTA: VÂNĂTOAREA
Urşi pentru presiune?
Teoria relocărilor clandestine o susţin şi ecologiştii, însă aceştia intuiesc alte motivaţii. "Se vorbeşte, neoficial, că s-ar face relocări ca o formă de presiune. Duci ursul aproape de sate ca să creezi panică şi să încurajezi vânătoarea", afirmă Cristian Papp (foto), de la World Wild Fund (WWF) România.
Papp confirmă că urşii din zonele colinare nu vor găsi hrană destulă, aşa că nu exclude să creeze probleme. "Este clar că primează viaţa omului. Problema e că nicăieri în ţară nu există o colaborare reală între autorităţi, ONG-uri, asociaţii de vânătoare, ca să prevenim atacurile".
Dimpotrivă, în ultimii ani, Ministerul Mediului a promovat relansarea vânării urşilor, în ultima sa zi de mandat Tanczos Barna semnând un ordin cu cotele permise, intens contestat pentru că nu e bazat pe un plan de măsuri preventive. Niciodată, autorităţile din România nu au implementat soluţii alternative, precum montarea de garduri electrice ori de pubele "anti-urşi" sau simpla monitorizare a urşilor.
În momentul de faţă, Ministerul Mediului nu ştie câţi urşi sunt în România. În 2021 a demarat un studiu pentru identificarea lor, pe bază de ADN recoltat din dejecţiile mamiferelor, acesta fiind încă în derulare.