În sondajele pentru prezidențiale Crin Antonescu ocupă un onorant loc 3. În comparație cu Ilie Bolojan, 51% din respondenți l-ar prefera pe bihorean și doar 15% pe Crin. Credeți că prietenii Nordis, alde Ciolacu și Grindeanu, onor Kelemen Hunor sau doctor Lucică Bode nu știau aceste cifre?
Și totuși, au preferat să meargă la pierdere cu Antonescu decât la câștig cu Bolojan. Asta, pentru că bihoreanul e coșmarul coaliției aflate la guvernare. Cu o mână moale ca Nicușor Dan, care nu te privește în ochi și-i sfios ca o fecioară, se mai poate discuta. Cu Georgică Simion, la fel. Mai 3 tone de brânză, mai o geantă cu cașcaval cărată de deputatul AUR Mihai Neamțu, și lucrurile rămân ca de 35 de ani încoace.
În schimb, cu Bolojan președinte, care are firele justiției în mână, s-ar putea să se lase cu sânge. S-a preferat varianta Antonescu în speranța unei minuni, căci, dacă acesta va ajunge la Cotroceni, și drumul spre postul de premier al lui Bolojan va fi barat, căci liberalii ar avea președintele, așadar pesediștii vor revendica primul-ministru.
Ar mai fi o variantă, să cadă Guvernul prin moțiune de cenzură și să se ajungă la alegeri anticipate. Dar slabe șanse să fie trântit de două ori, pentru a se dizolva Parlamentul. Chiar și cei mai înfocați dușmani ai lui Ciolacu și ai UDMR, „auriștii” sau „potăile”, se vor gândi înainte de vot, pentru că nu sunt siguri că mai prind un loc eligibil la viitoarele alegeri.
Iar în ce privește un guvern minoritar condus de Bolojan, șansele sunt firave. E improbabil să se înhame la munca de rânit în zona bugetară, câtă vreme ordonanțele sale de urgență ar fi respinse de un Parlament ostil. Și de ce l-ar pune coaliția prim-ministru, când nu l-a dorit ca președinte?