Administrația Bazinală de Apă Crișuri gestionează primul polder cu zonă umedă din România, o incintă de aproape 700 hectare îndiguită și traversată de canale ce alimentează un „rezervor” natural de apă de 6 hectare, menită nu doar ca lucrare de apărare împotriva inundațiilor, ci și ca rezervor de apă natural.
„Dacă nu înțelegem că vine o perioadă extrem de complicată în ce privește apa și nu reușim să unim instituțiile care se ocupă de gestionarea apei, o să pierdem această cursă de a supraviețui din punct de vedere economic și pentru a ajuta natura”, a avertizat fostul ministru al Mediului Tánczos Barna, în al cărui mandat a pornit proiectul, unic în țară.
Două probleme rezolvate
„Acesta este singurul polder finalizat integral în țară, cu lucrările decontate”, a spus directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor (foto), prezentând vineri, de față cu actuala ministră a Mediului, Diana Buzoianu, și cu vicepremierul Tánczos Barna, și el fost ministru al Mediului, lucrările de transformare a acumulării nepermanente de apă din Sălard într-un rezervor natural și uriaș de apă.
„În același timp am rezolvat două probleme, problema apărării la inundații în perioadele foarte ploioase în bazinul râului Barcău și problema reținerii apei în perioadele secetoase. Am creat o incintă capabilă să rețină 15 milioane de metri cubi de apă și să nu inundăm în aval, inclusiv în partea maghiară, și am creat prima zonă umedă într-un polder”, a spus directorul ABA Crișuri.
Potrivit acestuia, execuția proiectului finanțat cu fonduri din PNRR a început anul trecut și s-a încheiat în avans, ba chiar și cu economii. „Am reușit să terminăm lucrarea cu două luni mai devreme și, nu în ultimul rând, în condițiile în care valoarea lucrării era de 22 milioane lei, am făcut o economie de 3,6 milioane lei”, a spus Pásztor.
Prin lucrările executate, practic o suprafață de 670 hectare cuprinsă între Sâniob și Sălard a fost înconjurată cu diguri de apărare împotriva inundațiilor, iar în incinta acesteia, care poate reține 15 milioane metri cubi de apă, au fost reamenajate vechi albii ale unor cursuri de apă temporare ce alimentează o așa numită zonă umedă, adică o suprafață de 6 hectare de terenuri acoperite cu apă. „Practic, creăm încă o formă de apă pe lângă râul Barcău”, a explicat directorul ABA Crișuri.
„Trebuie să ne schimbăm complet viziunea. Orice picătură de apă contează, și țelul nostru este să păstrăm cât de mult apa în natură, cât de puțin să se scurgă. Orice picătură lăsată în natură ajută pânza freatică”, a mai spus Pásztor pentru a sublinia importanța creării de zone umede.
„Orice picătură de apă contează”
Fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna (foto), a confirmat și el gravitatea penuriei tot mai accentuate de apă, arătând totodată că proiectul realizat de ABA Crișuri la Sălard este singurul din țară realizat cu fonduri PNRR, pentru că din păcate în celelalte Administrații Bazinale de Ape a existat un dezinteres total.
„Aici avem un caz singular, dovada faptului că se putea (n.r. – să se facă și în alte părți din țară). Ceea ce a făcut diferența este strict echipa de aici versus echipele care au ratat celelalte proiecte în țară. În 2021, și eu venind dintr-o zonă rurală și văzând ce se întâmplă, cât de mare este nevoia de apă și cât de greșite sunt vechile concepții de acum câteva zeci de ani, că râurile practic s-au transformat în niște șanțuri prin care se scurge apa, am propus ca prin aceste măsuri, cu fonduri europene, să facem proiecte prin care să reținem apa. Apa este sursă de viață și dacă nu înțelegem că vine o perioadă extrem de complicată în ce privește apa și nu reușim să unim instituțiile care se ocupă de gestionarea apei – ANAR (Administrația Națională Apele Române), ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), Ministerul Agriculturii – o să pierdem această cursă pentru a supraviețui din punct de vedere economic și pentru a ajuta natura”, a avertizat vicepremierul Tánczos.
Cu senzori
„Vorbim despre proiecte care cresc siguranța comunităților, reduc riscul la inundații și aduc sistemul de gospodărire a apelor la standarde moderne, inclusiv prin digitalizare și monitorizare în timp real. Sunt, de altfel, singurele investiții finalizate până acum prin PNRR în sectorul de apărare împotriva inundațiilor, ceea ce le face cu atât mai importante”, a spus și actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu (foto).
De notat că polderul de la Sălard este și digitalizat, în sensul că infrastructura acestuia cuprinde și soluții de senzoristică, soluții GIS și capacitatea de a furniza imagini satelitare, în timp real, pentru monitorizarea atât a nivelului de apă, cât și a ecosistemelor acvatice.
În cadrul aceleiași lucrări, în zona îndiguită de 670 hectare care are rol de apărare împotriva inundațiilor au fost plantați și peste 1.600 de copaci, meniți ca, împreună cu zona umedă, să contribuie la ceea ce directorul ABA Crișuri a numit „o reabilitare a naturii din trecut”.
Lucrările hidrotehnice propriu-zise au presupus intervenții asupra digurilor și echipamentelor de exploatare, inclusiv refacerea golirii de fund și a turnului de manevră, precum și realizarea unui deversor de acces și a infrastructurii aferente. În paralel, au fost amenajate canalele de acces și drumuri tehnologice, facilitând atât exploatarea în siguranță a acumulării, cât și intervențiile rapide în situații de urgență.
Componenta de digitalizare permite monitorizarea în timp real a nivelurilor de apă și o gestionare mai eficientă a resurselor, într-un context în care fenomenele hidrologice extreme devin tot mai frecvente.
Tot vineri, vicepremierul Tánczos Barna și ministra Diana Buzoianu au asistat în Bihor și la un moment simbolic - reluarea acumulării de apă în Barajul Leșu după o perioadă de 12 în care a fost închis din cauza infiltrațiilor de apă, prezentând nesiguranță în exploatare, la un an după începerea lucrărilor de reabilitare, finanțate tot cu fonduri din PNRR de peste 206 milioane lei.