Scenă neobișnuită într-o vizită ministerială în Bihor: un bărbat de 73 de ani, originar din Remeți și pensionat în urmă cu 8 ani de la ABA Crișuri, dar revenit la muncă anul trecut pentru a lucra la reabilitarea Barajului Leșu, a impresionat-o pe ministra Mediului după ce a izbucnit în lacrimi de bucurie că acumularea, golită cu 12 ani în urmă, se umple din nou cu apă.
Barajul Leșu, vital pentru aprovizionarea cu apă până la Oradea, este singurul din România reabilitat cu fonduri PNRR, urmând să aibă inclusiv o scară de pești cu o înălțime de 60 metri și insule plutitoare cu vegetație pentru specii de păsări specifice suprafețelor lacustre.
1 din 11
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, vicepremierul Tánczos Barna, deținător al acestui portofoliu în trecut, alături de alți reprezentanți ai Ministerului Mediului și Administrației Naționale Apele Române au fost prezenți, vineri, în Bihor, la invitația conducerii Administrației Bazinale de Apă Crișuri, pentru a asista la un moment simbolic: începând din această zi, la 12 ani după ce a fost golit din cauza infiltrațiilor de apă ce-l făceau nesigur, și la un an de la începerea lucrărilor de reabilitare, Barajul Leșu a început din nou să acumuleze apă.
ABA Crișuri este singura din România care derulează un proiect de reabilitare a unui baraj, cu fonduri din PNRR, în valoare de peste 206 milioane lei. În primăvara lui 2025 – pentru că ANAR și celelalte ABA din țară nu pregătiseră proiecte – se punea problema ca toți banii destinați inițial barajelor să fie redirecționați pentru cheltuieli de apărare. De altfel, ANAR a și pierdut 300 milioane de euro din PNRR pentru că împreună cu celelalte ABA din țară nu a pregătit proiectele pentru reabilitarea celorlalte 10 baraje.
„N-o să mai tremurăm”
În prezent, a explicat directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor (foto), lucrările derulate de o asociere de firme din România, Franța, Italia și Elveția au ajuns la un stadiu de execuție de 65%.
„Suntem în grafic, suntem convinși că până în august (n.r. – ultima lună în care mai sunt disponibili banii din PNRR) terminăm lucrarea, iar astăzi este ziua în care începem să acumulăm apă, după 12 ani. După calculele noastre, având în vedere perioada aceasta secetoasă, va dura 2 luni, 2 luni și jumătate, să se umple la 5 milioane metri cubi. Atunci ne vom opri, vom controla versanții și vom vedea dacă nu avem o problemă, după care vom acumula încă 5 milioane, iar în perioada de iarnă speranța noastră este că vom reuși să ajungem, într-o perioadă de normalitate, aproape de 30 milioane de metri cubi”, a spus șeful ABA Crișuri.
„Sper că n-o să mai tremurăm în perioade din acestea secetoase în ce privește aprovizionarea cu apă, pentru că sute de mii de oameni vor avea asigurată apa”, a mai spus Pásztor, adăugând, de asemenea, că reumplerea Barajului Leșu va asigura și dezvoltarea turistică a zonei, mai ales că aceasta este traversată de unul dintre cele mai frumoase drumuri, Drumul Apusenilor.
„Se vede aici o muncă absolut esențială din perspectiva accesului la apă pentru Oradea și pentru toate comunitățile din zonă, o lucrare esențială și pentru lupta împotriva inundațiilor, și pentru turism”, a spus și ministra Mediului, Diana Buzoianu (foto), în timp ce prefectul Marcel Dragoș a amintit că reușita se datorează și premierului Ilie Bolojan, și directorului Pásztor Sándor, care „și-au asumat introducerea acestui proiect în PNRR” pe ultima sută de metri, într-o perioadă în care Comisia Europeană intenționa să anuleze toate fondurile alocate pentru reabilitarea de baraje în România.
Premieră în România
Vicepremierul Tánczos Barna (foto) a confirmat și el acest lucru și a subliniat că proiectul reabilitării Barajului Leșu „impresionează prin complexitate și prin volum”.
Pe șantier au fost finalizate sau se află în curs de finalizare lucrări complexe, precum impermeabilizarea paramentului amonte prin acoperirea cu un uriaș covor dintr-un material special conceput, reabilitarea structurii barajului, implementarea unui sistem inovator de monitorizare prin fibră optică și senzori instalați în masca barajului, astfel încât starea acestuia să fie urmărită în timp real, modernizarea sistemelor de control și alarmare, reabilitarea drumului de coronament, a sistemului de iluminat public și a căilor de acces, montarea unor bariere plutitoare pentru colectarea deșeurilor, dar și a șase insule plutitoare, acoperite cu vegetație, pentru păsări, precum și realizarea unei scări de pești, menite să asigure continuitatea ecologică a cursului de apă prin traversarea barajului de către pești, inclusiv din aval în amonte.
De altfel, scara de pești - care este realizată de o firmă din Olanda, va avea o înălțime de 60 metri și va șerpui pe partea din aval a barajului - este o premieră în România, a subliniat inginerul Szilágyi Levente (foto), reprezentant al unei firme din Târgu Mureș care conduce șantierul.
„N-aș mai fi crezut...”
Vizita miniștrilor a avut un moment neașteptat și emoționant la final, când ministra Mediului s-a apropiat de un muncitor, iar acesta i-a mărturisit că nu credea că Barajul Leșu va mai fi vreodată umplut cu apă.
„Eu sunt de aici din zonă, din Remeți. Am lucrat la ABA Crișuri tehnician construcții hidro și m-am pensionat în 2018, la trei ani după ce s-o golit barajul. N-am mai crezut, la vârsta mea, că o să mai văd iară apă în baraj, pentru că n-am crezut că o să-l mai repare cineva. Anul trecut, când am aflat că o să fie reparat, m-am angajat la una dintre firmele care lucrează aici pe șantier, că am vrut să contribui și eu la lucrare, după cât mă pricep și mă țin puterile, pentru că am vrut să văd din nou apă în baraj”, a povestit Aron Piț (foto stânga).
Dacă la început avea vocea tremurândă, în câteva secunde pe om l-au poditit lacrimile, pe care și le-a șters cu o batistă „de modă veche”, din material textil, ca pe vremuri.
Vizibil emoționată la rându-i, ministra Diana Buzoianu l-a felicitat și a „stat la poze” cu bărbatul, apreciindu-i dedicarea. „Să știți că mă bucur mult pentru dumneavoastră și pentru toți oamenii din zonă”, a spus ministra, impresionată.