Primărie în pericol! În plin „război” pentru reducerea cheltuielilor în instituții, primăriile din Bihor aproape nu mai au de unde face tăieri

După ce ani în șir statul a cheltuit mult peste cât a „produs” de la cetățeni și firme, Guvernul abia instalat de trei săptămâni încearcă să reducă deficitul bugetar ca să nu pună în pericol plata salariilor și a pensiilor. Măsurile de până acum vizează, deocamdată, doar creșteri de taxe, impozite, accize și contribuții, dar se pregătesc, curând, și reduceri în administrația publică.

Atât doar că în primăriile din Bihor nu prea mai este mare lucru de tăiat, iar o parte din „vină” aparține, paradoxal, chiar actualului premier, Ilie Bolojan, care, pe vremea când conducea județul, le-a determinat să-și reducă cheltuielile de personal. Au rămas de tăiat salariile sau primăriile în sine, mult prea multe la o populație în continuă scădere.

Din comunism

În administrație rigoarea ar trebui să fie regulă, dar e mai degrabă excepție, iar cauza se află în legile, ordonanțele și ordinele de miniștri depășite, prost concepute și superficial aplicate.

Organizarea administrativ-teritorială - în țară avem 103 municipii, 320 orașe și 2.859 comune; în Bihor 4 municipii, 6 orașe și 90 comune - datează din comunism. Codul Administrativ, adică „biblia” administrațiilor locale, este din 2019, Legea 351, privind rangul localităților, din 2001, Legea 153, a salarizării bugetarilor, din 2017, iar OUG 63, a finanțelor publice locale, din 2010.

Periodic, normativele sunt actualizate, Ministerul Dezvoltării emite ordine prin care stabilește încărcarea cu personal a primăriilor, iar Agenția Națională a Funcționarilor Publici avizează angajările. O fac, însă, formal, ignorând punctul de unde ar trebui pornit pentru eliminarea anomaliilor.

Regulile, pe hârtie

Startul ar fi aplicarea corectă a Legii 351/2001 privind rangurile localităților - de la I (municipii reședințe de județ) la IV (comune), în funcție de zeci de indicatori, de la numărul de locuitori (minimum 25.000 pentru municipii, 5.000 pentru orașe) până la dotarea edilitară (apă, canalizare, străzi asfaltate, WC-uri în locuințe, instituții școlare, medicale, culturale, sportive etc).

Dacă legea - adoptată la acea vreme pentru a ridica unele comune la rang de oraș și a înființa noi comune desprinse din cele existente (în Bihor, așa s-au despărțit Paleu - Cetariu, Toboliu - Girișu de Criș și Cefa - Sânnicolau Român) - ar fi respectată, fie și numai în ce privește populația, nemaivorbind de dotările edilitare, în Bihor ar mai exista un singur municipiu - Oradea (Salonta are 15.792 locuitori, Marghita 13.573, Beiușul 10.443), Nucetul nu ar mai fi oraș (1.995 locuitori), după cum n-ar trebui să mai existe 8 comune sub 1.500 locuitori (Șinteu are 996, Boianu Mare 1.028, Spinuș 1.166, Criștioru de Jos 1.181, Viișoara 1.269, Căpâlna 1.318, Sâmbăta 1.267 și Pocola 1.390). Toate acestea au primari și viceprimari, funcționari publici, angajați contractuali și consilieri locali.

Salarizarea, unitară și nu prea

Plata angajaților se face având ca bază de calcul salariul minim pe economie înmulțit cu un coeficient pentru fiecare funcție. Într-o comună cu 5.000 locuitori, de pildă, salariul de încadrare (brut) pentru secretarul general se obține prin înmulțirea coeficientului 3,94 cu 2.574 lei, pentru un consilier superior coeficientul este 3,12, pentru un consilier asistent 2,56, iar pentru un muncitor 1,60.

În practică, diferențele sunt mari, căci legislația impune o „plajă” de coeficienți, din care, prin Hotărâri de Consilii Locale, aleșii aleg adesea, prin vot, limitele superioare, tocmai pentru ca salariile să fie mai mari. De pildă, un consilier principal primește la Primăria Căbești 6.102 lei, la Curățele 7.376 lei, la Buntești 8.473 lei, la Oșorhei între 5.608 - 6.030 lei. Tot datorită coeficienților diferiți, aceeași funcție e plătită la Beiuș cu 8.051 - 8.882 lei, la fel și la Oradea, dar la Consiliul Județean Bihor cu 7.030 lei.

Doar trei sporuri

În toate primăriile, angajații primesc, pe lângă salarii, o indemnizație de hrană (sumă fixă, 347 lei/lună) și trei sporuri: 10% - contabilii care fac controlul financiar preventiv, 25% - paznicii (doar pentru orele de noapte) și unul de până la 50% - cei implicați în proiecte cu fonduri UE.

În unele UAT-uri acest din urmă spor nu există (Aștileu, Boianu Mare, Dobrești, Girișu de Criș, Mădăras, Pomezeu), în altele îl iau doar șefii: la Aușeu - doar primarul, 25% (2.415 lei), la Bratca, primarul și vicele câte 50% (5.434, respectiv 4.630 lei), la Batăr ambii câte 45%.

În alte comune edilii au acordat acest spor doar subalternilor, cum e cazul în Cărpinet (vicele 30% și alți 4 angajați câte 10%), Căbești (secretarul și doi funcționari primesc câte 30% - 1.940 lei, 1.830 și 1.320 lei).

Din sporuri se pot aduna sume cu atât mai mari cu cât sunt și salariile. În Primăria Oradea încasează sporul de 10% pentru control financiar preventiv 23 angajați (în total 23.707 lei/lună), iar cel pentru proiecte 96 persoane (în total 43.852 lei/lună), cei mai avantajați fiind primarul Florin Birta (8.649 lei) și viceprimarul Teofil Filimon (7.728 lei). La CJ Bihor, sporul este de 35%, președintele Mircea Mălan primind 7.607 lei, iar vicepreședintele Horea Abrudan și secretara Carmen Soltănel câte 6.762 lei, alți 46 angajați beneficiind de sume între 2.380 și 3.547 lei.

„PE BAZE REALE”. Vinerea trecută, când a prezentat Pachetul 2 de reforme, premierul Ilie Bolojan s-a „luat” și de administrațiile locale. Cu experiența de primar și președinte de județ, a denunțat faptul că numeroase primării au exces de funcționari, dar nu le pot plăti salariile. Prin urmare, soluția este „să redimensionăm personalul pe baze reale”, ceea ce înseamnă de la desființarea posturilor de viceprimar, în localitățile mici, la limitarea organigramelor (Foto: Inquam Photos, Octav Ganea)

Codași fruntași

Diferențe de remunerare există nu doar în ceea ce îi privește pe angajați, ci și pe șefii administrațiilor locale. În unele cazuri, numărul locuitorilor bate rangul localității, ca de exemplu în orașul Săcueni (11.113 locuitori) și municipiul Beiuș (10.443 locuitori), ai căror conducători au indemnizații egale: primarii primesc 14.490 lei, iar viceprimarii 12.075 lei (sume brute).

La Biharia (4.762 locuitori) ori Brusturi (3.037 locuitori) primarii au indemnizații de câte 10.868 lei și viceprimarii de 8.453 lei, în timp ce în Sântandrei (9.025 locuitori) primarul are 12.075 lei, iar vicele 9.660 lei.

Cele mai mari indemnizații le au primarul și viceprimarul Oradiei, la egalitate cu președintele și vicepreședintele CJ Bihor (21.735 și, respectiv, 19.320 lei), în timp ce primarii din Marghita, Beiuș și Salonta au venituri de 14.490 lei, iar viceprimarii de 12.075.

Raportul funcționari - locuitori

Cea mai mare problemă este, însă, raportul mic între numărul angajaților din primării și cel al locuitorilor care le plătesc salariile, ceea ce face ca, în unele UAT-uri, între un sfert și o treime din venituri să fie cheltuite exclusiv pe salarii.

Între UAT-urile mici, cu până la 2.500 locuitori, Primăria Vașcău are 26 de angajați la 2.315 locuitori (1/80), la Nucet 22 angajați la 1.995 locuitori (1/90), la Roșia 1/95, la Pocola 1/115, la Sâmbăta și Viișoara câte 1/127, la Buduslău 1/141, la Cefa 1/189, la Biharia 1/250, la Buntești 1/283. În ce privește municipiile, în Marghita primăria are un angajat la 70 locuitori, în Beiuș 1/84, în Săcueni 1/138, în Salonta 1/141, iar în Oradea 1/364.

Această situație - coroborată cu dezinteresul sau lipsa de voință a primarilor de a colecta taxele și impozitele ca să fie „populari” și realeși, dar și cu existența sau lipsa agenților economici – se reflectă în ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor primăriilor: dacă în Oradea se duc pe salariile angajaților din primărie doar 4,64% din totalul cheltuielilor, în Salonta 7,59%, în Cociuba Mare doar 4%, în Sânmartin 5,37%, în Copăcel 8,05%, în schimb în Spinuș salarizarea funcționarilor înghite 32,84% din buget, în Vașcău 24,54%, în Girișu de Criș 24,11%, în Săcueni 23,29%, în Derna 23,05%, în Petreu 21,90%.

Moștenirea Bolojan

Culmea e că, potrivit criteriilor din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, primăriile din Bihor ar putea avea și mai mulți angajați decât au: de exemplu primăria Oradea 969 (în prezent are 556, cu tot cu Poliția Locală și Evidența Populației), Beiuș 136 (față de 82 cât are), Marghita 136 (are 85), Salonta 209 (față de 112), Nucet 41 (are 22), Batăr 40 (are 22), Biharia 43 (nu doar 19), Bulz 34 (față de 14), Cărpinet 19 (are 8).

În ultimii ani, majoritatea primarilor nu au mai „umflat” organigramele. „Din 2021, când a fost președinte la Consiliul Județean, dl Bolojan a făcut un sistem de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale după care, dacă nu reduceai organigramele și nu creșteai colectarea taxelor, primeai mai puțini bani. De atunci am tăiat tot ce se putea în primărie, eu am redus personalul la jumătate”, spune edilul din Cărpinet, Petru Curta (foto), a cărui concluzie nu lasă loc de interpretări: „În primăriile din Bihor n-a rămas de tăiat mai nimic”.

Cu excepția primăriilor în sine, mai multe decât erau în 1990, la mai puțini bihoreni...

ORI, ORI...
Externalizare sau comasare

Cu excepția primăriilor urbane, în aproape toate cele de comune organigramele au doar așa-numite posturi unice, ceea ce înseamnă că pentru fiecare tip de serviciu prestat există un singur angajat, de pildă jurist, contabil, responsabil de mediu ori al Registrului Agricol, prin urmare acestea nu pot fi desființate. În schimb, afirmă primarii de comune, precum cel din Vârciorog, Vasile Cociuba (foto), dacă s-ar urmări reduceri de personal în administrațiile locale, acestea s-ar putea face doar prin externalizarea serviciilor, „de exemplu să fie un contabil sau un jurist la mai multe comune”.

O soluție și mai radicală, și mai eficientă, însă, ar fi comasarea primăriilor, după criterii precum numărul de locuitori, relief, conexiuni rutiere și altele. Nu de alta, dar dacă în anii 60, de când datează actuala organizare administrativ-teritorială numărul mare de comune se justifica prin faptul că unui primar îi lua o zi întreagă să se deplaseze în satele mărginașe cu o șaretă și existau doar telefoane cu manivelă, în zilele noastre toate primăriile au mașini, telefoane de serviciu și internet, deci ar putea rezolva rapid problemele curente ale locuitorilor.