Confruntare în instanță între magnatul Ioan Micula și liderul PSD Sorin Grindeanu. Omul de afaceri bihorean l-a dat în judecată pe președintele Camerei Deputaților, acuzându-l de „minciuni” și „bazaconii”, după ce acesta a susținut că plata unor despăgubiri de 400 de milioane de euro către grupul Micula s-ar fi făcut „pe un șervețel”, în biroul fostului premier Ludovic Orban.
Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Bihor miercuri, 1 aprilie, fiind o acțiune în răspundere delictuală declanșată de Ioan Micula în nume personal. „Nu permit unor neisprăviți să ne înjure. Vom face acest lucru de fiecare dată când noi sau companiile noastre sunt defăimate”, a explicat Ioan Micula, pentru BIHOREANUL.
Negocieri „pe şerveţel”
Conflictul a plecat de la un interviu acordat de Sorin Grindeanu pentru G4Media, după ce i s-a pus în vedere că este nevoie de surse de finanțare pentru pachetul de relansare economică propus de PSD în valoare de 3,5 miliarde de lei și că Guvernul Bolojan este nevoit să recurgă la măsuri de reformă și tăieri de cheltuieli din cauza deficitului mare lăsat în urmă de guvernarea Ciolacu, cel mai mare din UE, de 9,3% din PIB.
Liderul PSD a încercat să paseze responsabilitatea către fosta guvernare liberală, dând ca exemplu plata despăgubirilor făcută în 2019 către frații Micula, care s-ar fi decis printr-o negociere în Palatul Victoria. „Vă spun, vreo 2 miliarde care stau fiindcă un fost prim-ministru liberal (cu trimitere la Ludovic Orban - n.r.), pe colțul mesei de prim-ministru, în biroul său, pe un șervețel, a considerat necesar că trebuie să cheme funcționari din Ministerul Finanțelor, cu oamenii de afaceri de față, să-i oblige într-un fel să plătească 400 și ceva de milioane de euro către acei oameni de afaceri. Oameni de afaceri din Bihor”, a susținut Grindeanu în interviu.
Întrebat explicit de interlocutor dacă face referire la Orban și la frații Micula, Grindeanu a confirmat: „Vorbesc de un fost prim-ministru liberal, Ludovic Orban [...] care a chemat funcționari [...] să aibă o discuție cu oamenii de afaceri respectivi de față”.
Mai mult, liderul PSD a susținut în interviu că efectele respectivei plăţi sunt grave, căci suma ar fi fost considerată ulterior nelegală și că România ar avea de recuperat „peste 2 miliarde”, fără să precizeze dacă sunt lei sau euro: „La care Comisia Europeană vine și ne spune că îi consideră plată nelegală și că trebuie să-i recuperăm. Și unde vorbim de peste 2 miliarde, repet, un prim-ministru în funcție. Şi nu spune Grindeanu, spune Comisia Europeană”.
„Dacă are bani să zboare cu avioane private...”
Ioan Micula respinge categoric „scenariul” lui Sorin Grindeanu și subliniază că suma primită nu a fost rodul unei negocieri de culise, ci rezultatul unui proces internațional câștigat după 10 ani.
„Firmele noastre au plătit 4 milioane de salarii de când suntem în România. Respectăm legislația acestei țări, care trebuie să respecte, la rândul ei, hotărârile judecătorești. Plata din 2019 a fost făcută de Guvern pentru a stinge titlurile executorii emise în baza deciziei Curții de Arbitraj de la Washington, după un litigiu care a durat mai bine de un deceniu”, a declarat Ioan Micula joi, contactat de BIHOREANUL pe marginea procesului înregistrat la Tribunalul Bihor.
Magnatul consideră că Grindeanu a „scornit prostii” și că trebuie să răspundă financiar pentru ele. „Efectiv, a scornit prostii, a spus minciuni, bazaconii, și ne-a defăimat pe mine și pe angajații noștri. Eu mă mir că domnul Orban nu l-a dat în judecată. Nu permit unor neisprăviți să ne înjure. Vom face acest lucru (deschide procese - n.r.) de fiecare dată când noi sau companiile noastre sunt defăimate", a declarat Micula.
Întrebat de cuantumul despăgubirilor pe care i le solicită lui Grindeanu, magnatul a spus că sunt "de câteva sute de mii de euro". "Nu eu i-am calculat, că nu eu mă ocup, avocaţii mei se ocupă de caz”, a explicat Micula, convins că, dacă instanţa îi va da dreptate, Grindeanu "are din ce să le plătească".
"Dacă e aşa mare lider politic, dacă are bani să zboare cu avioane private, are de unde să plătească", a spus omul de afaceri, făcând referire la dezvăluirile jurnalistice despre cum mai mulţi oameni politici, între care Marcel Ciolacu şi Sorin Grindeanu, au călătorit în mai multe rânduri cu avioane private închiriate de firma Nordis.
Poveste... fără sfârşit
După cum BIHOREANUL a mai scris, Curtea Internațională de Arbitraj (ICSID) de la Washington a decis că România trebuie să plătească despăgubiri plus penalități de circa 400 de milioane de euro fraților Micula, drept „prejudicii” suferite de ei între 2005 (data la care a încetat ajutorul de stat) și 2009 (data la care trebuia să înceteze).
În 2014, Comisia Europeană a subliniat că aceste despăgubiri ar însemna „un ajutor de stat incompatibil cu piața internă”, iar, mai mult, forul european a cerut României „să recupereze ajutoarele care au fost deja plătite entităților acestei unități economice”. În 2019, însă, Tribunalul UE a anulat această decizie, ceea ce presupunea că statul român revenea în situația în care să plătească daune fraților Micula, iar în decembrie 2019 Guvernul condus de Ludovic Orban a plătit aceşti bani, din fondul de rezervă al statului, după ce magnaţii au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.
Ulterior, în 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat decizia din 2019 și a trimis cazul spre rejudecare, iar ANAF a încercat să recupereze banii plătiți, dar în zadar, căci Judecătoria Beiuş a suspendat nu doar actele de executare silită deja pornite pentru recuperarea sumelor plătite, ci şi pe cele viitoare, până când Curtea Europeană de Justiţie va decide definitiv dacă uriaşa sumă reprezintă un ajutor de stat acordat ilegal, aşa cum susţine Comisia Europeană, sau nu.
În 2024, Tribunalul UE a decis că despăgubirile plătite de România reprezintă ajutor de stat ilegal, iar statul român trebuie să recupereze sumele plătite, frații Micula și firmele lor fiind responsabili în solidar pentru rambursare. Decizia a fost atacată cu recurs, iar în prezent se judecă la CJUE.
Între timp, însă, frații Micula au ajuns în atenţia procurorilor, suspectați că, în perioada 2018-2024, au creat un mecanism contractual complex pentru a transfera ilegal activele patrimoniale (terenuri, utilaje, construcții) către alte societăți, pentru a evita recuperarea prejudiciului de către stat.