Cei doi părinţi din Bihor condamnați pentru că au ales să-şi educe acasă copiii de vârstă şcolară, ca să-i ferească de ispita internetului, au atacat hotărârea Judecătoriei Aleşd - unde au primit pedepse de câte 4 luni de închisoare cu amânare şi au fost trimişi la muncă în folosul comunităţii -, considerând-o neîntemeiată şi nelegală.
Apelul declarat de cei doi părinţi a fost înregistrat în data de 8 ianuarie, la Judecătoria Aleşd, în documentul depus familia susţinând că hotărârea este netemeinică şi nelegală, dar fără să dezvolte, deocamdată, motivele, pe care au ales să le descrie ulterior, într-un memoriu.
BIHOREANUL a încercat să ia legătura, miercuri, cu avocatul care a redactat documentul, Eugen Bogdan, însă acesta nu a răspuns mesajelor reporterului.
„Sunt mii de copii...”
A răspuns, în schimb, mama copiilor, care consideră nedreaptă hotărârea judecătorească, în condiţiile în care, pretinde ea, ar exista "mii de copii în ţară care au făcut primii ani de şcoală în sistem homeschooling, iar apoi au fost reintegraţi în sistemul de învăţământ clasic".
"Nu suntem inconştienţi, nu suntem boschetari, alcoolici, hoţi. Pur şi simplu vrem să ne ferim copiii de probleme, nu vreau să-i văd fumând la colţ de stradă sau făcând alte treburi. Înainte să decidem să-i educăm acasă, ne-am interesat pe toate laturile. Există mii de copii care învaţă acasă, iar unii sunt studenţi. Este un copil din Suceava, de pildă, a intrat la liceu la Oradea, iar acum e student la Medicină", susține mama celor patru copii.
Femeia afirmă că cei patru copii sunt la zi cu lecţiile şi fac cursuri nu doar cu ei, ci şi cu meditatori, "cărora nu vreau să le dau numele, ca să nu le fac probleme".
"Noi am discutat cu copiii, i-am întrebat şi anul trecut, dacă vor să meargă la şcoală ori vor să continue în sistem homeschooling. Au spus că vor să rămână acasă", a mai declarat mama copiilor.
Procesul se va relua la Curtea de Apel Oradea, instanţă care va pronunţa şi verdictul final în caz.
Părinţi inculpaţi
După cum BIHOREANUL a mai scris, cei doi părinţi au fost trimişi în judecată anul trecut de Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleşd sub acuzaţia de împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Li se impută că, în toamna lui 2021, şi-au retras de la şcoală cei patru copii de vârstă şcolară - atunci de 8, 10, 11 și 13 ani -, iar de atunci îi învață acasă, în sistem homeschooling, pentru că nu sunt de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media, cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie.
Cuplul şi-a înscris copiii la Home Life Academy și la West River Academy, unităţi şcolare private din SUA, aşa-numite „şcoli umbrelă”, care le oferă îndrumare părinţilor decişi să-şi educe singuri copiii, contra unei taxe. Însă, după cum au explicat procurorii, forma de învățământ homeschooling nu este recunoscută în România, iar legislația nu permite echivalarea în ţară a cursurilor urmate la această formă de învățământ. În plus, Home Life Academy și West River Academy nu figurează în Registrul special al entităţilor furnizoare de educație acreditate să desfășoare activitatea pe teritoriul României. Altfel spus, nu sunt recunoscute de autoritățile din țara noastră.
Anchetatorii au invocat şi poziţia specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor care, după evaluarea copiilor, au stabilit că cei patru au mari lacune educaţionale, raportat la vârsta cronologică şi clasa de studiu pentru că, deşi învăţau aproximativ 3 ore, zilnic, sub supravegherea părinţilor, cuplul nu are nicio pregătire pedagogică, femeia având doar 8 clase, iar soţul ei 12 clase.
Declarații în fața instanței
În faţa judecătorului, cuplul a cerut să fie judecat după procedura simplificată, însă doar pentru a evita dezbaterile.
Femeia a susţinut că acţiunea judiciară reprezintă o formă de hărţuire, iar avocatul din oficiu al celor doi, Köte Codruţa, le-a reproşat procurorilor că rechizitoriul împotriva familiei "se bazează pe prezumpții și idei preconcepute, nu pe probe", în condiţiile în care copiii nu au fost privaţi de educaţie, ci au fost înscrişi într-un alt sistem de învățământ, acţiunea fiind realizată în beneficiul copiilor, "din dorinţa de a le asigura o educație mai bună".
De cealaltă parte, avocata Cornelia Ilaş şi stagiara sa, Ioana Gurzău, desemnate tot din oficiu să reprezinte interesele celor patru copii, au explicat în faţa judecătorului că, atât timp cât minorii au drept constituţional la educaţie, este firesc să acceadă la un sistem de şcolarizare recunoscut de statul român. "Am fost într-o poziţie ingrată, de a-i reprezenta pe copiii minori împotriva părinţilor, însă consider că nu poţi limita accesul copiilor la sistemul de învăţământ obligatoriu", explică avocata Cornelia Ilaş.
Dezbatere naţională
Cazul a stârnit o adevărată dezbatere naţională, readucând în atenţia publică sistemul de şcolarizare la domiciliu, formă de învățământ neautorizată în România.
După articolul BIHOREANULUI, Ministerul Educaţiei solicitat inspectoratelor școlare să verifice situaţia elevilor retraşi de la cursurile învăţământului obligatoriu.
În adresa transmisă şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor şi în care se invocă „informaţiile potrivit cărora în România există familii care îşi retrag deliberat copiii de la cursurile învăţământului obligatoriu, privându-i astfel de dreptul fundamental la învăţătură prevăzut de Constituţia României”, inspectorilor li se cere să îi informeze pe părinţi cu privire la obligaţiile care le revin pentru asigurarea dreptului la educaţie al copiilor, dar şi să sesizeze organele judiciare "pentru luarea tuturor măsurilor de intrare în legalitate”, respectiv să informeze Ministerul Educaţiei "cu privire la aceste situaţii".
În circulară se mai arată că Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar stipulează formele de învăţământ şi unităţile înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar, iar „orice altă formă de funcţionare a unor entităţi care pretind că oferă servicii educaţionale echivalente învăţământului obligatoriu este în afara Legii nr. 198/2023”.
Codul Penal pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu, iar fapta rămâne nepedepsită dacă situaţia este remediată înainte de încheierea urmăririi penale.