Procesul lui Victor Micula, condamnat în primă instanță de Tribunalul Bihor pentru accesarea ilegală a bazelor de date ale MAI, continuă să bată pasul pe loc la Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost strămutat în decembrie anul trecut și amânat deja de șase ori.
Ultima oară s-a întâmplat la termenul de miercuri, 4 februarie, când instanța urma să asculte concluziile finale ale avocaților. La fel cum a făcut pe tot parcursul procesului început în decembrie 2020, Victor Micula a lipsit, dar potrivit Alba24.ro, tatăl său, Viorel Micula, a asistat la dezbateri din băncile sălii de judecată, prezența lui reprezentând o premieră.
Procesul a fost declanșat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, care l-a trimis în judecată pe Victor Micula pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la divulgarea de informații nepublice și două infracţiuni de acces ilegal la un sistem informatic, comise, potrivit procurorilor, în perioada martie-aprilie 2018, prin folosirea bazelor de date ale MAI.
Condamnați cu executare
Faptele s-au întâmplat cu complicitatea unor agenţi ai Poliției Municipiului Oradea - Ovidiu Vaida, Claudiu Rengle, Camelia Erdei și Alin Claudiu Zanca. Aceştia sunt judecaţi alături de Micula, pentru că ar fi făcut verificări la cererea lui ori l-au lăsat să caute de unul singur date, în sistemul informatic secretizat.
În septembrie 2025, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Victor Micula la 3 ani și o lună de închisoare cu executare în acest dosar. Pedepse cu executare au primit și trei dintre polițiștii trimiși în judecată alături de el: Camelia Erdei a fost condamnată la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la acces ilegal la sistemul informatic al MAI, iar Alin Claudiu Zanca şi Claudiu-Mihai Rengle, pensionar, au încasat câte 3 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Un episod separat, în care Micula a participat alături de Ovidiu Vaida la o acțiune de prindere în flagrant, s-a închis anterior prin prescripție, după disjungerea cauzei.
Chichițe avocațești
Hotărârea Tribunalului Bihor nu a fost definitivă, iar Victor Micula și polițiștii condamnați au atacat-o cu apel. Dezbaterile ar fi trebuit reluate la Curtea de Apel Oradea, însă milionarul a cerut strămutarea cauzei, invocând mediatizarea excesivă a procesului. Solicitarea i-a fost admisă, iar dosarul a fost mutat la Curtea de Apel Alba Iulia, unde, din decembrie 2025, judecata a fost amânată în repetate rânduri.
S-a întâmplat şi miercuri, când, în loc să-şi prezinte concluziile, avocații şi-au adus aminte după 5 ani de dezbateri că nu ştiu dacă magistrații care au judecat dosarul în primă instanță făceau parte din complete specializate pentru judecarea faptelor de corupție și a infracțiunilor asimilate. Solicitarea are legătură cu faptul că polițiștii din dosar sunt acuzați de folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, infracțiune prevăzută de Legea 78/2000, categorie de fapte care, potrivit legii, trebuie judecată de complete specializate.
Scopul? Dacă judecata în primă instanță nu a fost făcută de un complet specializat, hotărârea dată deja ar putea fi desființată, iar dosarul reluat de la zero.
Miza amânărilor: prescrierea
Și nu a fost singura obiecție: avocații au reproșat completului de judecată că nu a motivat respingerea cererilor formulate de apărare pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate lui Micula și polițiștilor, respectiv eliminarea alin. 3 din articolul 360 din Codul penal, care prevede forma mai gravă a infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic. Apărarea ceruse ca faptele - inclusiv cele de instigare și complicitate - să fie analizate doar în baza alin. 1 și 2, care descriu forma simplă a infracțiunii și prevăd pedepse de până la 5 ani de închisoare.
Miza nu era doar juridică, ci și de timp: dacă instanța ar fi acceptat această interpretare, nici Micula și nici polițiștii nu mai puteau fi trași la răspundere, deoarece termenul de prescripție pentru această variantă a infracțiunilor, de 5 ani de la comiterea faptelor din 2018, adică în 2023.
În schimb, în cazul alin. 3, care reglementează forma agravată a infracțiunii, pedeapsa este de până la 7 ani de închisoare, ceea ce înseamnă un termen de prescripție mai lung, de 8 ani, care urmează să se împlinească în această primăvară.
Prin încheierea de ședință din 30 ianuarie 2026, instanța a respins cererile, dar soluția nu a fost motivată, iar avocații au susținut miercuri că în lipsa motivării nu au putut pregăti apărarea. Şi, deși, în mod obișnuit, astfel de încheieri sunt motivate odată cu hotărârea finală, judecătorii din Alba Iulia au admis cererea de amânare, stabilind următorul termen de judecată pentru 18 februarie.