De zece ani, elevii Liceului German din Oradea marchează finalul de an școlar printr-o acțiune inedită: o plimbare pe râul Crișul Repede, în bărci din PET-uri, confecționate chiar de ei.
Ideea a avut-o profesorul de sport Ciprian Sirca, dornic să le deschidă adolescenților apetitul pentru mișcare în aer liber, dar și grija față de mediul înconjurător. „Dacă treci prin viață fără să lași ceva în urma ta, treci degeaba”, zice Ciprian.
Dascăl de vocație
Ciprian Sirca (50 ani) pare că s-a născut să fie profesor de educație fizică și sport. „Niciodată n-am avut stare, nu-mi place să stau într-un loc, mă mănâncă tălpile și mâinile”, își descrie el firea energică. Decizia de a urma cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din Oradea, cea mai „mobilă” facultate, pe care a absolvit-o în 1996, i-a venit aproape firesc.
Nu s-a orientat însă spre o carieră de sportiv, ci spre cea didactică. Cel mai probabil, dragostea pentru pedagogie a moștenit-o de la părinți, amândoi foști dascăli, mama de istorie, tatăl de educație fizică. „Așchia nu sare departe de trunchi”, concluzionează Cipri, recunoscând că decizia de a deveni profesor a luat-o foarte ușor. „Nu m-a interesat salariul sau zilele de vacanță, știam doar că mi se potrivește cariera de profesor. Asta le spun mereu și elevilor mei, să aleagă o profesie pe care să o facă cu plăcere, ca să nu meargă niciodată cu lehamite la muncă”. El merge zilnic cu plăcere, iar asta se vede...
Buni la handbal
În primii 15 ani, Ciprian a predat în Beiuș, iar din 2010 la Liceul German Friedrich Schiller din Oradea, unde are elevi din clasa pregătitoare până în a XII-a. Pe toți îi învață că sportul este esențial pentru o viață sănătoasă și încearcă să-i convingă să își petreacă mai puțin timp cu telefoanele în mâini și mai mult timp în mișcare. Recunoaște că misiunea este tot mai grea de la un an la altul, pentru că adolescenții de azi sunt tot mai captivi în lumea virtuală.
Deși Liceul German nu are sală de sport, profesorul s-a ambiționat să-i învețe pe toți elevii săi să joace handbal, un sport mai puțin atractiv pentru ei decât fotbalul sau baschetul. „Fotbal sau baschet pot juca în parc sau în fața blocului, așa că am considerat important să-i învăț regulile handbalului. Elevii oricum te înjură, dar măcar să te înjure pentru că faci ceva cu ei, nu pentru că nu faci nimic”, spune Cipri. Este mândru că echipele Liceului German au devenit vicecampioane județene, atât la feminin, cât și la masculin, semn că antrenorul știe să-și mobilizeze elevii pe teren.
Mișcare și reciclare
Profesorul a căutat mereu metode noi prin care să-i atragă pe elevi spre mișcarea în aer liber și așa a pornit, în 2015, o inedită tradiție a școlii în care predă: „Duși cu pluta” - o „expediție” pe Crișul Repede, în Oradea, în bărci făcute din PET-uri.
Ideea i-a venit după ce o clasă a confecționat un scaun din flacoane și a rămas cu „materie primă”, iar profu’ a vrut să continue proiectul de reciclare. „Consultându-mă cu elevii cum le-am putea folosi, ne-am gândit să facem o barcă din PET-uri, dar nu știam cum, așa că am apelat la un specialist”, spune Ciprian.
L-a chemat la școală pe Dorin Chiș (foto), un orădean pasionat de navigație, care își confecționează propriile bărci din lemn și fibră de sticlă. „A venit la școală cu o mapă groasă, plină cu informații, și ne-a explicat cum trebuie să confecționăm barca. El ne-a spus că va trebui să ne găsim un tapițer, care să coasă sacii plini cu PET-uri, și așa am făcut”, zice profesorul.
Concurs pe Criș
De-atunci, la fiecare început de vară, Cipri și elevii de clasa a X-a, care încă nu sunt prinși de febra examenului de bacalaureat, navighează pe Criș în bărci din PET-uri. Flacoanele le strâng încă din timpul iernii, având nevoie pentru ambarcațiuni de peste 2.000 de PET-uri cu un volum de 2 litri.
Tura pornește din aval de Podul Sfântul Ladislau și se termină în zona Sovata, timp în care elevii admiră natura urbană și învață că doar lucrând în echipă pot ajunge la destinația dorită. Niciodată în urma lor pe râu n-a rămas vreun PET, proful punând mare accent pe caracterul eco al activității.
Liceenii primesc veste de protecție și padele de la Salvamont, astfel că sunt în siguranță, chiar și cei care nu știu să înoate. În cele nouă ediții de până acum, elevii au avut parte doar de incidente minore: o dată s-au împotmolit, pentru că debitul Crișului era prea mic, iar altă dată s-au certat cu pescarii supărați că bărcile le sperie peștii. „Îi respectăm și pe pescari, astfel că de atunci ținem tura noastră doar în perioada de prohibiție”, explică Ciprian.
Anul acesta, elevii vor ieși pe Criș în primele zile din iunie, data exactă urmând să fie aleasă în funcție de prognoza meteorologică. Pentru a-i stimula, profesorul a pus la bătaie și premii în bani pe care le va oferi Asociația Friedrich Schiller pentru primele trei echipaje ajunse la finish.
Pe două roți
Tot din ambiția de a-i scoate pe elevi din amorțeală, în această primăvară proful de sport i-a scos la o tură ciclistă pe dealurile din jurul Oradiei. Activitatea a avut loc în cadrul Săptămânii Verzi, perioadă în care toate școlile trebuie să-i învețe pe elevi valori ecologiste. „Le-am amintit că au o metodă alternativă și nepoluantă de transport și că plimbarea cu bicicleta poate fi un mijloc plăcut de petrecere a timpului liber”, zice Ciprian.
La tura ciclistă cu o lungime totală de peste 32 de kilometri au participat, benevol, doar elevii care au cel puțin 14 ani. Niciunul n-a regretat. „Unii credeau că nu vor reuși, dar le-am zis că dacă eu pot, la 50 de ani, pot și ei”, spune Cipri.
Minte sănătoasă... în mediu sănătos
Ce-i drept, proful lor nu este deloc un sedentar, ba chiar din contră: împreună cu doi prieteni, și-a propus să cucerească toate cele 13 vârfuri montane de peste 2.500 de metri din România, și mai are de urcat doar pe cinci. „Toți avem peste 50 de ani și știm că ne-am apucat cam târziu, dar nu ne lăsăm. Mie, unul, îmi place să-mi înving limitele”, spune dascălul, mare amator de peisaje montane idilice și de deconectare de la zgomotul urban.
Făcând mișcare în natură, Ciprian Sirca se simte fericit, sentiment cu care încearcă să-și „contamineze” și cele două fiice, eleve de gimnaziu, cu care deja a cucerit vârfuri din Munții Apuseni. Le spune același lucru pe care îl repetă în fața elevilor săi: mintea sănătoasă poate avea doar un corp sănătos, care trăiește într-un mediu sănătos...