Curtea de Apel Oradea a pronunţat, joi, verdictul final în procesul penal declanşat ca urmare a unui incident produs în urmă cu doi ani în satul Ortiteag din comuna Măgeşti, unde mai mulţi localnici au sărit să-şi apere un consătean atacat de familia unor tineri din colonia de romi, prinşi la furat.

Potrivit portalului instanţei de judecată, completul care a analizat cazul a decis menţinerea pedepselor dispuse de Tribunalul Bihor, mai puţin a interdicţiilor statuate în sarcina a doi dintre condamnaţi, Ciurar Alex-Marcel ,zis „Goabi”, respectiv Ciurar Radu, zis „Cioati”.

În sentinţa iniţială, celor doi li s-a interzis, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales ori să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe perioada cât execută pedepsele principale, magistraţii Curţii de Apel dispunând înlăturarea acestor prevederi.

"Menţine restul dispoziţiilor hotărârii atacate care nu contravin prezentei decizii", se arată în minuta instanţei. Decizia Curţii de Apel Oradea este definitivă, însă nu a fost motivată încă. 

Hoţi cu "întăriri"

După cum BIHOREANUL a mai scris, procesul a fost declanşat ca urmare a unui scandal izbucnit în primăvara anului 2019 în satul Ortiteag, după ce doi tineri romi, cu vârste de 14 şi 18 ani, au fost prinşi furând lucernă de pe terenul unui localnic. Luaţi la rost, hoţii au devenit violenţi şi au chemat "întăriri", atacându-l atât pe proprietar, cât şi pe oamenii care au sărit în ajutorul acestuia.

În timpul anchetei declanşate, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleşd au pus sub acuzare 9 persoane din colonia de ţigani din Ortiteag - un adolescent, 7 bărbaţi şi o femeie. Adulţii au fost inculpaţi pentru tâlhărie, lovire sau alte violenţe, ameninţare, distrugere şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, iar minorul de 14 ani pentru complicitate. 

La judecată

Cazul a ajuns în faţa instanţei pe 31 mai 2019, procurorii dispunând trimiterea în judecată a tuturor celor 9 persoane inculpate: Alex Marcel Ciurar, zis "Goabi", Andrei Ciurar, zis "Titi", Radu Ciurar, zis "Cioati", Grafian Strugurel Ciurar, zis "Parila", Sorin Ciurar, zis "Tutu", Radu Ciurar, zis "Costichii", Sebastian Fechete, zis "Simi", Mărcuţ Ciurar, zis "Pampers", şi Lenuţa Ciurar. 

În urma procesului care a urmat la Judecătoria Aleşd, singurii condamnaţi la închisoare cu executare au fost tânărul arestat, Alex Marcel Ciurar, care a încasat 3 ani şi 3 luni de detenţie, şi Radu Ciurar, condamnat la 1 an şi 8 luni de închisoare. În cazul minorului, instanţa a decis să fie pus sub supraveghere pentru o perioadă de 6 luni, iar pentru ceilalţi 6 inculpaţi adulţi a dispus pedepse între 1 an şi 4 luni, respectiv 1 an şi 8 luni, cu suspendare pe o perioadă de 3 ani, obligându-i să presteze câte 100 zile de muncă în favoarea comunităţii.

Totodată, judecătorul a dispus ca bătăuşii să plătească reparaţiile tractorului stricat, cheltuielile cu tratamentul pentru răniţi, precum şi daune morale de 5.000 lei pentru persoana cu cele mai grave leziuni, care suferise multiple fracturi costale şi a avut nevoie de 40 zile de îngrijiri medicale. 

"Ca o revoluţie"

În hotărârea judecătorească prezentată şi de BIHOREANUL, judecătorul a redat o serie de mărturii ale localnicilor, unul dintre ei descriind incidentul "ca o revoluţie", în care "ţipau deopotrivă romii şi sătenii", cei din urmă "de frică", deoarece veniseră cu mâinile goale în faţa unor atacatori care îi loveau cu bâte şi furci şi aruncau cu pietre. 

Atacatorilor li s-a imputat faptul că "prin actele, gesturile şi agresiunile comise" au produs un "scandal public" în urma căruia localnicii s-au revoltat, cerând ca agresorii să fie scoşi din sat. "Mai multe persoane s-au strâns şi au mers înspre colonia de romi Ortiteag", unde "au solicitat ca romii să fie scoşi din casele lor", a explicat judecătorul, care a remarcat şi emoţia produsă în opinia publică de incident.

În opinia magistratului, faptele atacatorilor au afectat relaţiile de convieţuire socială privitoare la liniştea publică, ducând "la o perturbare a desfăşurării normale a vieţii publice în comunitatea din care fac parte", prin "crearea unei stări de nelinişte, de insecuritate a persoanelor din comunitate, atrăgând şi revolta acestora vis-a-vis de faptele comise".