Fără număr, fără număr! E cea mai bună veste pe care au primit-o ONG-urile în ultimii șase ani. Șase ani de secetă, de foamete, de frustrări, de soluții extreme, cum ar fi bunăoară angajarea în câmpul muncii.
Să vă spun cum se împărțeau pe vremuri banii pentru ONG-uri. Se stabilea o sumă nesimțit de mare pentru bugetul destul de rahitic al municipiului, sumă care se împărțea la doi. Adică la cei care conduceau Primăria, PD-ul și UDMR-ul. Nu erau altceva decât niște sume care să recompenseze pilele și activul de partid care n-a încăput în uriașul aparat birocratic local.
Decontarea se făcea după ureche. Nu te durea gura să spui că ai făcut cinci manifestări artistice când tu, de fapt, ai păpat banii pentru uz propriu, iar decontarea se făcea cu facturi nașpa. Mai apăreau și mari cărturari care scoteau o carte din 3,14 exemplare, dar decontau ca și cum și-ar fi tipărit nemuritoarea operă în mii de exemplare.
Fel de fel de giumbușlucuri făcute de atârnătorii de partid au făcut ca adevăratele ONG-uri, cu proiecte valoroase, să nu mai aibă loc la marea împărțeală. Venit la Primărie, Ilie Bolojan a aplicat metoda specifică lui, aruncând apa murdară din copaie odată cu copilul. Niciun ONG nu a mai primit vreun ban, spre disperarea asistaților care se obișnuiseră de ani buni să trăiască și din banii Primăriei, nu doar din alocația copiilor.
De data asta, primarul Florin Birta a făcut pace cu aceste organizații. Și bine a făcut, pentru că nu toate sunt puse pe prăduit banul public. Suma nu e mare, 300.000 lei, și sper că de data asta „abonații” să aibă decența să stea deoparte. Și n-ar strica să existe un control real al cheltuirii banilor, pentru a nu ajunge din nou în situația în care, din pricina suspiciunilor, să fie pedepsiți și cei cu adevărat onești și valoroși.