Odată cu venirea primăverii, Oradea devine câmp de lucru. Primăria pune la bătaie un buget de investiţii de 1,2 miliarde lei pentru 600 de obiective, dintre care cel puţin 350 vor deveni şantiere.
"Urmează o perioadă grea. Împreună cu Poliţia Rutieră vom încerca să găsim rute ocolitoare, lucru destul de dificil având în vedere numărul mare de lucrări", avertizează primarul Florin Birta. După 15 ani de şantiere şi investiţii europene, însă, mulţi orădeni s-au cam săturat...
Blocaj total
Dimineaţa între orele 7 şi 9, orădenii care au drum la Primărie pornind din Rogerius sau Nufărul ajung mai repede pe jos decât cu maşina. Pe sensul de mers dinspre Bulevardul Ştefan cel Mare spre centru, pe strada Oneştilor se circulă bară la bară după construirea cartierului de lângă complexul Lotus II, pe Bulevardul Decebal traficul se înfundă într-o groapă săpată pentru înlocuirea unor conducte de apă chiar la intrarea pe pod, iar pe străzile abia modernizate din centru, înguste, cum ar fi Roman Ciorogariu sau Moscovei, traficul înaintează la pas.
În sens invers, pornind dinspre Nufărul spre zona centrală, coada de maşini se întinde pe zeci de metri, blocată de şantierul pentru amenajarea pasajelor subterane de lângă Piaţa Cetate. Rutele ocolitoare, de pe străzi precum cele din noul cartier Ceyrat sau Calea 1 Mai, sunt şi ele aglomerate de şoferii care evită centrul civic. "Nu mai avem pe unde ocoli. Dacă nu plouă sau nu au bagaje, mulţi orădeni aleg să meargă pe jos. Economisesc bani şi în tot atâta timp ajung", spune un taximetrist.
Praf, noroi, deranj...
După mai bine de un deceniu în care oraşul a investit în reabilitări şi modernizări peste 600 milioane euro din fonduri europene, orădenii s-au cam săturat de şantiere. "Dacă e vară şi cald, nu poţi deschide geamul de praf, dacă plouă, se umplu şoselele de noroi, iar dacă îngheaţă, se închid şantierele, dar gropile ţin drumurile blocate", protestează o orădeancă.
Reprezentanţii Poliţiei Locale spun că au încercat să facă ordine, dar au prea puţini oameni la prea multe şantiere. "Aplicăm lunar cel puţin cinci sancţiuni între 1.000 şi 2.000 lei pentru maşinile de mare tonaj cu roţi murdare sau bena neacoperită, dar nu se prea vede niciun efect", recunoaşte şeful Poliţiei Locale Oradea, Samuel Milian (foto).
Niciunul dintre constructorii din oraş nu are rampă de spălare a maşinilor cu decantor pentru reziduuri, în care să îşi salubrizeze camioanele la ieşirea din şantier. "Vom cere Primăriei să oblige constructorii prin contract să aibă rampă de spălare a roţilor, altfel n-am făcut nimic", spune Milian.
Pro şi contra
În ce priveşte deranjul din trafic, orădenii au păreri împărţite. "Oradea este un oraş cu străzi înguste, rupt la mijloc de Crişul Repede. Nu ai cum să faci drumuri şi pasaje subterane fără să deranjezi circulaţia", spune preşedintele Camerei Taximetriştilor, Iosif Rad. 
Speră, însă, la vremuri mai bune. "Peste doi ani, când se vor termina pasajele subterane din fostul centru civic, traficul se va limpezi. La fel a fost şi la construirea pasajului pe sub Bulevardul Magheru, iar acum pe acolo se circulă lejer", zice Rad.
Voce a societăţii civile orădene, Cătălin Popa (foto) reproşează municipalităţii lipsa de transparenţă. "Primăria trebuie să se consulte cu specialiştii şi cu orădenii afectaţi de şantiere, pentru soluţii mai bune. Dincolo de ambuteiaje şi deranj, nu e normal să demolezi case ca să faci parcări în locul celor desfiinţate cu ocazia modernizării bulevardului Nufărul, în timp ce peste drum puteai construi o parcare supraetajată pe terenul unor agenţi comerciali", spune Popa.
Critic constant al administraţiei locale, Ioan Horvath, membru al Coaliţiei Rogerius, se declară chiar revoltat. "În 15 ani de şantiere nicio lucrare nu a fost pentru orădean, ci pentru atragerea de turişti! Primăria îmbogăţeşte cârciumarii şi sărăceşte orădenii care suportă costul lucrărilor". Bărbatul dă ca exemplu proiectul pentru reamenajarea Pieţei Bucureşti. "La ce îmi trebuie mie pasaj rutier subteran în faţă la gară când problema transportului feroviar este nerezolvată? Fluidizăm traficul într-o zonă în care nu circulă nimeni!", protestează Horvath.
Val de lucrări... întârziate
Pentru orădenii nemulţumiţi de deranjul din trafic, primarul Florin Birta (foto) are o veste proastă. "Odată cu încălzirea vremii vor începe mai multe lucrări de amploare, majoritatea pe fonduri europene, în toate zonele oraşului", spune edilul.
Primăria va lansa investiţii care trebuie finalizate până la sfârşitul anului viitor, când se încheie actuala perioadă de finanţare 2014-2020, cu "păsuire" până în decembrie 2023. Sumele decontate constructorilor după sfârşitul anului viitor vor fi plătite de orădeni, aşa că şantierele sunt într-o păguboasă întârziere.
"Întârzierile nu au depins de noi. Lucrările pentru trecerea cartierului Nufărul pe încălzire cu apă geotermală sau etapa a treia de reabilitare a reţelelor de termoficare au fost licitate de trei ori până să avem constructor. Au avut de actualizat preţuri tot mai mari la materiale şi de analizat oferte complexe", spune Marius Moş, directorul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) din Primărie.
Cap la cap, din cele 360 milioane de euro cât însumează contractele din actualul ciclu bugetar european, municipalitatea mai are de executat, în mai puţin de doi ani, lucrări de 220 milioane de euro. Ceea ce ar fi o performanţă!
Şantiere contra-cronometru
Concret, pe lângă lucrările (de 27 milioane lei) la viitorul pasaj cu două benzi pe sens care va subtraversa zona Pieţei Cetate, realizate de Freyrom în proporţie de 30%, municipalitatea va deschide luna viitoare, la distanţă de câteva sute de metri, şantierul celor cinci pasaje (123,8 milioane lei) care vor subtraversa Piaţa Emanuil Gojdu pentru a asigura fluidizarea circulaţiei prin fostul centru civic. "Lucrările la primul pasaj sperăm să le încheiem în octombrie, iar cele cinci pasaje să le finalizăm până în decembrie anul viitor", spune Marius Moş (foto).
Termenul este aproape nerealist. Câştigătorul licitaţiei, în curs de finalizare, are la dispoziţie 24 de luni pentru proiectare şi execuţie, or până în decembrie 2023 mai sunt doar 21 de luni. "Eu spun că, dacă se mobilizează, constructorul poate termina la timp. Este prematur să ne pronunţăm", spune optimist directorul.
foto: Ovi D. Pop
Nufărul, un şantier
Conform evidenţelor DMPFI, de săptămânile viitoare Oradea va fi lovită de un val de şantiere fără precedent, cofinanţate din fonduri europene sau de la bugetul central.
Spre exemplu, Elsaco Electronic şi Energomontaj au de finalizat până în decembrie anul viitor trecerea încălzirii cartierului Nufărul pe un mixt de apă geotermală şi agent termic (89,9 milioane lei), iar Igna Construct trebuie să înlocuiască, printre altele, 46,2 kilometri de reţea magistrală (108 milioane lei) în cadrului celei de a treia etape de reabilitare a termoficării. "Tot cartierul Nufărul va fi un şantier", avertizează directorul comercial al Termoficare, Dan Creţu (foto).
De asemenea, urmează să înceapă construirea unei clădiri noi pentru Grădiniţa 51 aferentă Şcolii Ioan Slavici (3,6 milioane lei), lucrările pentru înlocuirea vechiului cazan din CET cu patru motoare termice performante (157,6 milioane lei), amenajarea spaţiului dintre podul Ladislau şi Sinagoga Zion (19,5 milioane lei) şi reabilitarea termică a zeci de blocuri.
"Le cerem scuze orădenilor pentru deranjul provocat de şantiere, dar dezvoltare fără investiţii nu se poate. Avantajele pe care le vor aduce aceste lucrări oraşului vor demonstra, însă, că sacrificiile din aceşti ani au meritat", asigură directorul Marius Moş. Asta rămâne, totuşi, să o stabilească orădenii, cărora înainte de a le fi mai bine le va fi, o bună bucată de vreme, mai rău...
Foto: Ovi D. Pop
130 DE STRĂZI
"Nu mai vrem peticeli"
Pe lângă lucrările finanţate din fonduri UE, municipalitatea are în plan pentru anul acesta reabilitarea cât mai multor străzi din bugetul propriu. "Infrastructura din centrul oraşului era relativ bună, dar «reţeliştii» au spart carosabilul pentru a face reparaţii la reţelele de apă, canalizare sau internet, după care au acoperit şi au asfaltat gropile. Nu mai vrem peticele. Pe viitor, vom permite intervenţii doar celor care asfaltează toată banda afectată de lucrări", spune directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiş.
Municipalitatea va asfalta străzi centrale precum Principatelor Unite sau Traian Moşoiu şi are pregătită documentaţia pentru reabilitarea a 130 de străzi care vor putea intra în lucru de anul acesta. Printre ele se numără: Făgăraşului (între Universităţii şi cartierul Ceyrat), Francisc Hubic, Caporal Gheorghe Muşat, Ion Vidu, dar şi lărgirea străzii Meşteşugarilor la două benzi pe sens, pe tronsonul dintre intersecţiile cu străzile Oneştilor şi respectiv Lăpuşului.
În plus, Primăria a mai programat, printre altele, modernizarea parcurilor 1 Decembrie, 22 Decembrie, Rectorului, Petőfi şi Libertăţii, inclusiv cu amenajări în lunca Crişului Repede.
Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live
