- Comunitatea Evreilor din Oradea ridică în centrul orașului singura școală rabinică din România.
- Pentru că în țară sunt doar doi rabini, și aceștia aduși din Israel, instituția va pregăti oficianți de cult, cantori și rabini, proiectul stârnind deja și interesul unor comunități iudaice din alte țări ale Europei.
V-ați imagina Oradea fără palatele Vulturul Negru, Ullmann, Moskovits-Miksa? Toate au fost construite la inițiativa unor evrei și fac fala orașului și astăzi, când comunitatea iudaică de aici abia reunește câteva sute de membri. Chiar și așa, aduce încă o contribuție la patrimoniul local, de data asta o clădire modernă, pentru singura școală rabinică din România.
BIHOREANUL vă arată cum s-a născut ideea într-o comunitate cu vechi rădăcini, dar silită de istorie să „importe” un rabin tocmai din Israel, țara unde au emigrat cei mai mulți evrei români.
Rabini „made in Oradea”
Lucrările la școala rabinică, executate de Construcții Bihor în baza unui proiect al arhitectului Cristian Pușcaș, sunt gata în proporție de patru cincimi. De anul viitor va avea săli de curs și un mic amfiteatru, o cantină și o baie ritualică, plus 12 garsoniere pentru câte 2 persoane, locatarii urmând să fie tineri evrei care vor deveni oficianți de cult, cantori sau rabini, de care comunitățile iudaice din România duc mare lipsă.
„Astăzi, în toată țara sunt doar doi rabini: unul la București, Rafael Schaffer, și unul la Oradea, Shraya Kav, amândoi aduși din Israel. Or, comunitățile noastre, cu 300-500 de membri, cu greu își permit să plătească rabini din afară, costurile sunt mari. Dar cum avem nevoie de rabini, mai ales pentru marile sărbători, ne-am gândit să facem această școală”, spune Felix Koppelmann (foto), președintele Comunității Evreilor din Oradea.
Încă de acum 4 ani, când a fost lansat, proiectul de 2,7 milioane euro are susținerea, inclusiv financiară, a Federației Comunităților Evreiești din România.
Fără „preoți”
Cândva prosperă, cu peste 33.000 membri care alcătuiau o treime din populația Oradiei, comunitatea evreilor s-a împuținat dramatic după Holocaustul din al Doilea Război Mondial și valurile de emigrări în Israel din anii '50 până în anii '90. „În evidențe avem ceva peste 400 de membri activi, care își plătesc cotizația de 1 leu pe lună, și mai sunt câteva zeci care vin la Comunitate când au un botez, o nuntă, o înmormântare”, spune Koppelman.
Declinul numeric a afectat viața religioasă, pe care evreii pun mare preț, căci învățăturile din Tora și Talmud sunt lecții de viață valabile și acum. Comunitatea a ajuns nu doar să aducă un rabin din Israel, ci și să aibă un singur oficiant de cult, pentru slujbele zilnice, și acesta... convertit. „Am trecut printr-un proces de convertire la sfârșitul anilor 2000. Eu eram botezat creștin, dar o bunică era evreică”, spune Robert Rézmüves (foto), fost cameraman TV. Ca să devină oficiant de cult, a trebuit să urmeze cursuri la Budapesta, unde există o mică școală, doar pentru evreii neologi.
Școală ortodoxă
Or, școala rabinică din Oradea va fi una ortodoxă, spune președintele Comunității. Distincția neologi - ortodocși a apărut după ce Transilvania a devenit parte a Imperiului Austro-Ungar, iar unii evrei, ca să aibă mai multe drepturi, au cerut cetățenia ungară sau austriacă și au adoptat practici diferite de cele tradiționale ale evreilor ortodocși.
Diferențele sunt în ritualuri. Și unii, și alții respectă regulile de căpătâi - Shabatul (repaos sâmbăta, considerată ultima zi a săptămânii), au grijă ca hrana să fie Kosher (cu carne doar de la animale cu copite despicate, sacrificate cu anume instrumente și cu suferință cât mai puțină). Dar, în timp ce ortodocșii țin slujbele la anumite ore în funcție de fazele lunii, fără muzică, citind Tora din mijlocul sinagogii, la neologi au loc în funcție de obligații sociale, există orgă în sinagogi și Tora e citită dintr-un amvon.
„Ramura neologă s-a stins în Oradea. Și în al Doilea Război Mondial, neologii credeau că sunt în siguranță cu cetățenie maghiară, dar tot au fost duși în lagăre de exterminare naziste. Astăzi, comunitatea este ortodoxă”, spune Koppelmann.
Pe hartă
Școala din Oradea va pregăti oficianți de cult și cantori pentru slujbele de toate zilele, iar cei mai buni absolvenți vor putea deveni rabini în urma unui examen special.
Rabinul, ca episcopul creștin, este extrem de respectat, dar are un rol mult mai important. „Rabin înseamnă învățător, dar nu doar în sens religios, căci este și un lider spiritual în sens larg, și un lider social, cu cunoștințe filozofice și juridice, îndeplinind inclusiv un rol de judecător. De pildă, poate hotărî cine are dreptate într-un divorț, sau într-un litigiu comercial între evrei, aprobă sau respinge o convertire”, explică Koppelmann.
Menită să pregătească clerici evrei pentru România, școala a stârnit interes deja și peste hotare, spune președintele comunității, cu tâlc: „Avem solicitări de școlarizare și din Ungaria, și din Anglia. Oradea va fi mai cunoscută în Europa și prin noi”. Ca, de altfel, și în trecut...