Seceta prelungită din această vară împinge râurile din bazinul hidrografic Crișuri la niveluri fără precedent. În ultimele zile ale lunii iulie, hidrologii Administrației Bazinale de Apă Crișuri au consemnat cinci noi minime istorice ale debitelor, iar pe aproape unul din cinci sectoare monitorizate apa a dispărut complet.
Râu cu 1 mc/secundă!
Cel mai recent record negativ a fost înregistrat miercuri, 29 iulie, la stația hidrometrică Tinca, pe râul Crișul Negru, unde debitul a coborât la numai 1 metru cub pe secundă, depășind minima istorică stabilită în urmă cu 68 de ani. În 1958, debitul măsurat în același punct fusese de 1,04 metri cubi pe secundă.
Tot în ultimele zile, la stația hidrometrică Holod, de pe râul cu același nume, minima istorică stabilită săptămâna trecută a fost deja depășită, fiind înregistrat un nou record negativ.
Potrivit ABA Crișuri, situația este rezultatul lipsei aproape totale a precipitațiilor și al temperaturilor ridicate din luna iulie. Dacă în mod obișnuit în Câmpia de Vest cad în această perioadă între 65 și 70 de litri de apă pe metrul pătrat, în multe zone din bazinul Crișurilor s-au înregistrat mai puțin de 10 litri pe metrul pătrat, iar local doar între 3 și 6 litri. În aceste condiții, cantitatea de apă căzută a fost insuficientă pentru refacerea debitelor râurilor, mai ales pe fondul evaporației intense.
Râuri secate pe aproape o cincime din stațiile de monitorizare
Datele hidrologilor arată că fenomenul s-a extins în aproape întregul bazin administrat de ABA Crișuri. Din cele 88 de stații hidrometrice aflate în administrarea instituției, 18 înregistrează în prezent debite zero, ceea ce înseamnă că pe aceste sectoare râurile au secat temporar.
Cele mai afectate sunt râul Teuz (afluent al Crișului Negru), unde trei stații indică lipsa totală a apei, și râul Ier, cu două stații în aceeași situație. Debite zero se înregistrează și pe numeroși afluenți ai Barcăulu și Crișului Repede, confirmând că seceta hidrologică afectează întregul bazin.
De asemenea, la stația hidrometrică Chiribiș, pe râul Bistra, debitul a coborât pentru al doilea an consecutiv sub minima istorică înregistrată în 1961, un semnal că episoadele de secetă extremă tind să se repete.
Debite mult sub normal și la frontieră
Nivelurile foarte scăzute ale apelor se regăsesc inclusiv în secțiunile de frontieră. Pe Crișul Alb, la Chișineu-Criș, debitul este de numai 0,551 metri cubi pe secundă, reprezentând circa 14% din media lunii iulie. La Zerind, pe Crișul Negru, debitul măsoară 1,16 metri cubi pe secundă, echivalentul a aproximativ 18% din normalul perioadei.
Nici celelalte râuri importante nu stau mai bine. Pe Crișul Repede, la Oradea, debitul este de 3,05 metri cubi pe secundă, adică doar 22,5% din media obișnuită a lunii iulie, iar pe Barcău, la Sălard, debitul este de numai 0,295 metri cubi pe secundă, puțin peste 5% din valoarea normală pentru această perioadă.
Potrivit ABA Crișuri, toate aceste valori confirmă că bazinul hidrografic traversează una dintre cele mai severe perioade de secetă din ultimele decenii și evidențiază necesitatea utilizării responsabile a resurselor de apă.