Doi foşti instructori de educaţie de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Tileagd, trimişi în judecată în urma anchetei realizate de BIHOREANUL, care dezvăluia abuzurile fizice şi psihice la care erau supuşi copiii cu dizabilităţi în această unitate, au fost condamnaţi definitiv, joi, la închisoare cu suspendare, muncă în folosul comunităţii şi plata unor daune morale către trei copii instituţionalizaţi.
Verdictul final a fost pronunţat joi, la Curtea de Apel Oradea, care a reconfirmat ca legală şi întemeiată hotărârea judecătorească pronunţată în iulie de Judecătoria Aleşd.
În primă instanță, cei doi educatori, Ionel Lup şi Adrian Ioan Merce, au fost condamnaţi la câte 2 ani de închisoare, pedeapsă a cărei aplicare a fost suspendată sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani, la câte 60 de zile de muncă în folosul comunităţii şi la plata a câte 2.000 euro pentru fiecare victimă în parte, suma reprezentând daune morale pentru suferinţa psihică şi fizică pe care le-au provocat-o.
În plus faţă de soluţia instanţei din Aleşd, judecătorii Curţii de Apel i-a obligat acum pe Lup şi Merce şi la plata sumei de 600 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel şi la plata a 2.380 lei cheltuieli judiciare în apel reprezentând onorariul avocatului ales de una dintre victime, Ionuţ Muşat Haragoş.
Am avut dreptate!
Decizia Curţii de Apel Oradea, care este una definitivă, confirmă, la 7 ani distanţă, o anchetă jurnalistică realizată de BIHOREANUL.
În 2014, ziarul nostru a dezvăluit abuzurile fizice şi psihice la care erau supuşi copiii cu dizabilităţi din Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Tileagd, pornind de la reclamaţiile făcute de părinţii victimelor. Oamenii susţineau că adolescenţii internaţi aici erau trataţi de educatori cu urlete şi calmaţi cu un instrument pentru care au găsit şi un nume: "buiecilul" - un baston de cauciuc menit să-i liniştească pe cei „buiaci”.
Victimele erau Ionuţ Muşat Haragoş, la vremea respectivă în vârstă de 13 ani, Ionuţ Abrudan, 15 ani, respectiv Ciprian Florin Marincaş, şi el tot în vârstă de 13 ani, care s-au şi constituit ulterior părţi civile în dosarul trimis în faţa instanţei.
Băieţii s-au plâns reporterului că erau luaţi în derâdere din pricina handicapului de care suferă, toţi trei fiind diagnosticaţi cu afecţiuni psihice, luau des "castane" în cap (lovituri cu degetele peste cap), erau bătuţi peste degete cu băţul sau cu buiecilul, puşi să stea în genunchi cu mâinile sus şi faţa la perete. Noaptea, supraveghetorii se distrau pe seama lor, punându-i să danseze pentru ei ori să umble în genunchi prin curte.
BIHOREANUL a făcut, atunci, şi o vizită la Centrul de la Tileagd, unde directoarea Maria Ficuţ a chemat mai mulţi copii în birou, toţi confirmând violenţele verbale şi fizice la care îi supun educatorii.
Anchete după anchete
Acuzaţiile au fost confirmate ulterior şi de cercetările inspectorilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor, dar şi de specialiştii Inspectoratului Şcolar Bihor.
Astfel, în 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleşd a dispus trimiterea în judecată a doi instructori de educaţie, Ionel Lupu şi Adrian Merce, pentru purtare abuzivă.
Procesul în caz s-a întins pe mai bine de 5 ani. Primul verdict în caz a fost pronunţat în această vară, la Judecătoria Aleşd, care a dispus condamnarea celor doi. În sentința pronunțată, judecătorul a descris în mod detaliat abuzurile la care erau supuse victimele, aceleaşi pe care copiii le-au dezvăluit şi BIHOREANULUI.
"Inculpaţii aplicau minorilor instituţionalizaţi metoda de sancţionare intitulată în cadrul centrului "castane", care implica aplicarea de lovituri cu degetele în cap. Deopotrivă, inculpatul Adrian Merce se folosea de instrumentul "buiecil", care era un instrument din plastic sau cauciuc folosit pentru lovirea minorilor, şi totodată un "leţ" pe care inculpatul îl ţinea pe dulap şi cu care agresa fizic minorii", se precizează în sentinţa pronunţată.
Judecătorul a mai arătat că, cei doi supraveghetori "au exercitat în mod repetat acte de agresiune fizică prin lovire împotriva persoanelor vătămate", "fie cu palma, pumnul, bastonul, leţul, ori punerea în genunchi", ceea ce le-a produs victimelor suferinţe fizice şi a creat o stare de pericol "prin atingerea prestigiului activităţii unităţii în care inculpatul îşi desfăşoară activitatea".