Un escroc din Oradea a readus în actualitate o țeapă clasică, cunoscută în lumea interlopă drept „rip deal”, o variantă modernă a șmenului valutiștilor din anii ’90. Sub un nume fals și pretins agent imobiliar, Adrian Aron Salustiu i-a promis unui proprietar de pensiune din județul Iași că îi aduce un cumpărător sigur pentru imobilul scos la vânzare cu 2 milioane de euro și i-a cerut 200.000 de euro cash drept comision. A reușit să dispară cu 128.000 de euro profitând de un moment de neatenție...
S-a întâmplat pe 28 februarie, când orădeanul de 54 ani s-a prezentat la pensiunea din județul Iași a vânzătorului, prezentându-se drept Teofil Popa, agent imobiliar al unei companii „cu renume”.
Cei doi discutaseră anterior despre pensiunea scoasă la vânzare, iar „Popa” venise cu o promisiune tentantă: spunea că are deja un cumpărător sigur, dispus să plătească 2 milioane de euro pentru proprietate. Pentru ca afacerea să meargă mai departe, susținea el, trebuia însă rezolvat un detaliu: comisionul lui. Ca dovadă că vânzătorul este serios și că tranzacția poate fi parafată rapid, escrocul i-a cerut să pregătească 200.000 de euro cash, bani care urmau să-i revină ca intermediar. A pus însă și o condiție aparent banală: suma să fie adusă în bancnote de 200 de euro.
Metoda "capac"
Proprietarul pensiunii a acceptat şi a adus geamantanul cu bani la întâlnire."Agentul imobiliar” a cerut să-i numere, timp în care vânzătorul a ieşit pentru câteva minute din încăpere. A fost momentul de care avea nevoie Aron. În lipsa victimei, el a apucat să înlocuiască șase teancuri de bani, folosind metoda clasică a șmenarilor. Din propria geantă, bărbatul a scos mai multe teancuri pregătite dinainte: pachete de hârtii de joc cu margini similare cu cele ale bancnotei de 200 de euro. Pentru ca înlocuirea să nu sară imediat în ochi, deasupra fiecărui pachet erau puse bancnote reale, astfel încât teancurile să pară autentice la o privire rapidă.
Când proprietarul s-a întors, escrocul i-a spus calm că a numărat banii și că urmează să revină în scurt timp împreună cu cumpărătorul, iar după aceea a plecat. Abia a doua zi, văzând că „agentul” nu revine şi nici nu răspunde la telefon, bărbatul a deschis geamantanul și a descoperit că o mare parte a teancurilor erau formate din hârtii fără valoare. În total, paguba era de 128.000 euro.
Escrocul a fost găsit zece zile mai târziu, pe 10 martie, la sute de kilometri de locul în care își jucase rolul de agent imobiliar. Polițiștii l-au ridicat pe Adrian Aron Salustiu (foto) din Oradea, dintr-un apartament de pe strada Constantin Brâncuși, unde locuia împreună cu mama sa, o femeie de aproximativ 80 de ani.
Salustiu Adrian Aron (foto) a fost ridicat din Oradea, marţi, de poliţiştii din Iaşi. Foto: cititor BIHOREANUL
În timpul percheziţiilor, în maşina bărbatului anchetatorii au găsit şi "recuzita" de care se folosise - 9 pachete de hârtii care imitau bancnote de 200 și 500 de euro - aproape 300 de euro, 775 de lei, carduri bancare, mai multe telefoane mobile, se precizează într-un comunicat făcut public de Poliţia Română.
Singurul lucru care nu a mai fost găsit au fost banii furați. Cei peste 128.000 de euro dispăruți în urma șmenului nu au fost recuperați până acum. Pe 11 martie, Judecătoria Iași a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Adrian Aron Salustiu, sub acuzația de înșelăciune. Orădeanul a contestat deja măsura la Tribunalul Iași, unde urmează să fie judecată contestația.
Escroc cu vechime
Țeapa din Iași este cunoscută în lumea interlopă drept „rip deal” şi este o variantă modernă a șmenurilor care făceau victime în anii ’90, în rândul celor care schimbau valută.
Schema este relativ simplă, dar bine pusă la punct. Escrocii își aleg de regulă victimele dintre persoanele care vând bunuri de valoare mare - imobile, mașini scumpe sau obiecte de artă - și care își promovează oferta prin anunțuri. Ei se prezintă drept investitori serioși, adesea străini, interesați să cumpere rapid și fără negocieri complicate. După ce câștigă încrederea vânzătorului, propun o tranzacție avantajoasă, de regulă un schimb de bani sau plata unui comision consistent, pentru care victima este rugată să aducă sume mari în numerar.
Întâlnirea are loc, de obicei, în hoteluri, restaurante sau alte locuri neutre, iar momentul decisiv se produce în câteva secunde: profitând de neatenția victimei, escrocii înlocuiesc banii reali cu bancnote false sau cu bancnote de tip „bani de joc”, pregătite în teancuri ce par autentice la prima vedere. În final, victima rămâne fără întreaga sumă adusă la întâlnire, iar escrocii dispar înainte ca înșelăciunea să fie descoperită.
Şmenul din Iaşi nu este singurul pus la cale de orădeanul care practică această „meserie” de mai bine de două decenii, dar de fiecare dată "în deplasare". În 2005, de pildă, a fost condamnat la 6 ani și 6 luni de închisoare pentru înșelăciune, pedeapsă pe care a executat-o integral. Ulterior, în mai 2022, a obținut reabilitarea judecătorească, prezentându-se în fața instanței drept om de afaceri, administrator al unor firme din România și Scoția și familist convins.
Ironia este că liniștea nu a durat mult. La doar câteva luni după reabilitare, pe 2 decembrie 2022, Salustiu a ajuns din nou în spatele gratiilor, de această dată la Brașov, într-un dosar al procurorilor DIICOT Brașov, care îl anchetau pentru constituire de grup criminal organizat și trei fapte de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Orădeanul a stat atunci câteva săptămâni în arest preventiv, fiind plasat în arest la domiciliu pe 29 decembrie 2022, iar apoi sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 22 martie 2023, măsură care nu a mai fost prelungită.
Despre ancheta în sine, procurorii DIICOT nu au făcut publice detalii, iar orădeanul nu a fost, deocamdată, trimis în judecată.
Poliţiştii au percheziţionat apartamentul din Oradea unde locuieşte Aron, dar n-au găsit banii furaţi. Foto: Poliţia Română
Şmen în doi
Însă, în ianuarie anul acesta, numele lui a reapărut într-un alt dosar de înșelăciune aproape identic cu cel din Iași, de data aceasta deschis la Hațeg, în județul Hunedoara, după plângerea unui bărbat de 43 de ani din Strehaia. Acesta a sunat la 112 pe 21 ianuarie, puțin după prânz, când și-a dat seama că fusese păcălit, după cum arată o altă informare dată de Poliția Română.
Cu puțin timp înainte, bărbatul se întâlnise într-un local din Hațeg cu doi necunoscuți, de la care voia să cumpere monede de aur, pentru care era pregătit să plătească 90.000 de euro. După primele discuții, cei trei s-au mutat în parcarea din apropiere, la mașina cumpărătorului. Acolo, acesta a scos plicul cu bani și l-a înmânat celor doi pentru a număra bancnotele.
Bărbații au numărat banii chiar în fața lui, i-au pus la loc în plic, l-au sigilat și i l-au returnat, spunând că merg să aducă monedele de aur. Numai că nu s-au mai întors.
Când bărbatul din Strehaia a deschis plicul, a descoperit că în locul banilor se aflau topuri de hârtie care imitau bancnotele. Din cele opt teancuri, fiecare a câte o sută de bancnote, doar 16 erau reale.
În urma cercetărilor, după cum a aflat BIHOREANUL, polițiștii au ajuns la Adrian Aron Salustiu și la Gheorghe Tirean, în vârstă de 68 de ani, tot din Oradea și tot client vechi al polițiștilor. Tirean este fostul secretar al organizației din Bihor a defunctului Partid al Poporului - Dan Diaconescu, care s-a făcut nevăzut în 2013, după ce a fost condamnat pentru mai multe înșelăciuni comise în mai multe județe. Ulterior, a fost judecat și ca membru al unei grupări specializate în fraude cu file CEC și bilete la ordin fără acoperire, emise în numele unor societăți fantomă, grupare coordonată de mafiotul Sergiu Băhăian, acuzat inclusiv de comandarea mai multor omoruri.
Prins în cele din urmă, Tirean a fost încarcerat și eliberat condiționat în 2018, dar, după cum arată și acest caz, pare să fi revenit la vechile ocupații. Cert este că nici banii dispăruți după „șmenul” orchestrat de cei doi la Hațeg nu au fost recuperați.
Poliţiştii au găsit şi "recuzita" de care s-a folosit Salustiu la escrocherii. Foto: Poliţia Română
Recomandări
Poliția Română și agențiile europene de aplicare a legii, inclusiv Europol, avertizează că astfel de înșelăciuni apar tot mai des în tranzacțiile cu valori mari și recomandă prudență maximă atunci când sunt implicați bani cash sau parteneri necunoscuți.
Verificați identitatea partenerului! Nu acceptați tranzacții cu persoane care folosesc doar nume de împrumut sau care nu pot fi verificate prin surse independente – site-ul firmei, referințe sau istoricul activității. Escrocii se prezintă frecvent drept investitori sau intermediari și oferă condiții „prea bune ca să fie adevărate”, cum ar fi prețuri peste piață sau comisioane atractive. Dacă cineva pretinde că reprezintă o companie sau o instituție, verificați informațiile folosind datele oficiale de contact, nu numerele sau adresele furnizate de el.
Alegeți locuri sigure pentru întâlniri! Escrocii preferă de multe ori holuri de hoteluri sau restaurante aglomerate, unde pot crea impresia unei afaceri serioase și pot dispărea ușor în mulțime. Tranzacțiile importante ar trebui să aibă loc în bănci, birouri notariale sau sedii oficiale, unde există sisteme de supraveghere și proceduri de verificare a banilor.
Evitați plățile neobișnuite! Refuzați schimburile valutare „la negru” sau întâlnirile în care vi se cere să aduceți sume mari de bani cash. Escrocii folosesc adesea bancnote de recuzită, așa-numitele „movie money”, care pot părea reale la prima vedere. Nu vă lăsați grăbit să finalizați tranzacția și nu mergeți singur la astfel de întâlniri; este recomandat să fie prezent un avocat, un notar sau cel puțin un martor.
Dacă suspectați o înșelăciune, întrerupeți imediat contactul! Orice schimbare bruscă a condițiilor stabilite – de exemplu modificarea monedei, a locului întâlnirii sau presiunea de a aduce bani rapid – trebuie privită ca un semnal de alarmă. În astfel de situații, autoritățile recomandă anularea întâlnirii și sesizarea imediată a Poliției.
Chiar și atunci când tentativa nu s-a concretizat, este important să fie raportată, iar victimele sau persoanele vizate să păstreze mesajele, numerele de telefon și orice detaliu care ar putea ajuta anchetatorii să identifice escrocii, recomandă poliţiştii.