Orice cal ajunge gloabă, se zice despre bătrâneţe. În zilele noastre, însă, chiar dacă pentru majoritatea oamenilor aceasta vine odată cu pensionarea şi aduce o scădere dramatică a nivelului de trai, unii pensionari sunt "bidivii", bucurându-se de ieşirea din activitate la vârste încă tinere şi câştigând mai mult decât din salarii.
BIHOREANUL vă arată cine sunt privilegiaţii din Bihor ai sistemului de pensii şi cum au ajuns să încaseze lună de lună sume ameţitoare.
Miză de miliarde
România riscă să piardă o tranşă de fonduri nerambursabile alocate de UE prin PNRR pentru că nu e în stare să corecteze dezechilibrele din sistemul de pensii. Suma - despre care unii politicieni, cei din opoziţie, afirmă că ar depăşi 3,1 miliarde euro, iar alţii, de la putere, că ar fi de "numai" 700 milioane euro - nu a fost stabilită, dar cert e că nici Guvernul, nici Parlamentul nu se grăbesc să repare inechităţile.
Potrivit recomandărilor pe care Comisia Europeană le-a făcut după aprobarea PNRR, veniturile din pensii trebuie stabilite pe baza contributivităţii. În cazul pensionarilor militari, aşa numita rată de înlocuire a veniturilor - adică procentajul din veniturile de dinainte de pensionare plătit după pensionare - ar trebui să nu depăşească 45%, iar în cazul magistraţilor baza de calcul să fie salariile din întreaga carieră şi pensionarea să nu se mai facă prematur, după doar 20 de ani de activitate.
Un prim proiect de modificare a actualului sistem public de pensii a fost adoptat de Ministerul Muncii în decembrie 2022, iar o variantă amendată a acestuia a fost aprobată pe 29 martie a.c. de Senat, urmând să fie dezbătută şi de Camera Deputaţilor în actuala sesiune parlamentară. Dincolo de recomandările UE, urgenţa este oricum imperativă, pentru că din totalul pensionarilor din România, de 4,772 milioane persoane în decembrie 2022, ponderea pensionarilor speciali, 207.000 la număr, a ajuns la 4,33%. Mai grav, pentru pensiile acestora s-au cheltuit anul trecut aproape 12 miliarde lei, adică o zecime din totalul cheltuielilor cu pensiile, de 111,7 miliarde lei.
Scădere totală, creştere specială
Inechităţile sunt flagrante şi în Bihor, motivele fiind aceleaşi ca în toată ţara, de la faptul că "specialii" se pensionează devreme până la cuantumul pensiilor pe care le încasează.
Potrivit datelor obţinute de BIHOREANUL de la Casa Judeţeană de Pensii (CJP), care gestionează pensiile civile (informaţiile privind pensiile foştilor militari, poliţişti, jandarmi şi lucrători din serviciile secrete, administrate de casele de pensii ale MApN, MAI şi SRI fiind secretizate), în luna martie a acestui an în Bihor erau 134.024 pensionari civili, dintre care 211 speciali, aceştia reprezentând o pondere de 0,15% din totalul pensionarilor civili.
Mult în creştere, cu 29,44%, comparativ cu 2019, când la un total de 139.621 pensionari, deci cu 5,99% mai mulţi decât acum, în Bihor erau 163 "speciali", care reprezentau 0,11% din total.
Cine ni-s "specialii"?
Ce categorii de pensionari sunt speciali? Toţi foştii angajaţi care ies la pensie nu în baza Legii 263/2010 privind sistemul public de pensii, potrivit căruia bărbaţii se retrag din activitate la 65 ani şi femeile la 62 ani, ci după legi specifice unor domenii de activitate, care îi exceptează de la condiţia vechimii standard şi de la regula stabilirii pensiei pe principiul contributivităţii, iar pe de altă parte îi favorizează şi în ce priveşte actualizarea pensiilor: în cazul pensionarului de rând, actualizarea pensiei se face cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, pe când la "speciali" actualizarea este de 100% prin raportare la veniturile celor aflaţi în activitate, pe aceleaşi funcţii.
În Bihor, pensionarii speciali sunt foşti magistraţi civili (judecători şi procurori), personalul auxiliar din instanţele şi parchetele civile (grefieri, informaticieni), personalul navigant şi de la sol din aviaţia civilă, auditorii publici externi (foşti angajaţi ai Curţii de Conturi), foştii funcţionari parlamentari şi foştii membri ai Corpului diplomatic şi consular, toţi aceştia având privilegii în privinţa vârstei de pensionare şi a pensiilor propriu-zise.
Urmarea? Dacă în ultima lună a anului trecut pensia medie a unui pensionar civil era de 1.739 lei, cea a unui "special" bihorean este de 15.735 lei, de 9 ori peste pensia medie obişnuită!
Campionii privilegiilor, magistraţii
Conform CJP Bihor, din cele 211 pensii speciale în plată, cea mai mare este de 36.608 lei brut, respectiv 31.148 lei net (peste 2.000 lei pensiile fiind impozitate cu 10%), iar beneficiară este o fostă judecătoare care a activat şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De altfel, majoritatea "specialilor" sunt foşti angajaţi din justiţie: 136 foşti judecători şi procurori, iar 44 foşti grefieri.
Pensia medie a foştilor magistraţi este de 21.333 lei. 66 din cei 136 primesc lunar între 20.000 şi 25.000 lei, 45 încasează între 15.000 şi 20.000 lei, 23 au pensii între 25.000-30.000 lei, iar 2 peste 30.000 lei. În ce îi priveşte pe foştii grefieri, cea mai mare pensie este de 15.823 lei, iar media e de 5.060 lei.
Cum au ajuns la aceste pensii uriaşe? Datorită Legii 303/2004 (actualizată prin Legea 303/2022), care rezervă magistraţilor privilegii unice. Pensia li se stabileşte nu după contribuţiile la asigurările sociale, ci după "locul şi rolul justiţiei în statul de drept", aşa că aceasta e plătită în cea mai mare parte (95%) din bugetul de stat.
Încă din prima zi de activitate, judecătorii şi procurorii au dreptul, pe lângă salarii uriaşe, şi la locuinţă de serviciu sau decontarea chiriei, 6 călătorii/an dus-întors, cu avionul sau maşina (cu decontarea combustibilului), asistenţă medicală gratuită pentru toţi membrii familiei, plus nenumărate sporuri care însumează peste 45% din salariu (15% pentru condiţii grele de muncă, 25% pentru solicitare neuropsihică, 5% pentru confidenţialitate, 2-13% pentru funcţii de conducere). La pensionare, care se poate face după o vechime "între 20 şi 25 ani", pensia li se stabileşte la 80% din indemnizaţia de încadrare brută (!) pe 12 luni la alegere, plus sporurile, tot brute, astfel că în multe situaţii pensiile ajung, aberant, să depăşească salariile din timpul activităţii.
"Speciali" cu plafonare
Celelalte categorii de "speciali" au pensiile plafonate la maximum 80% din salariu, fără sporuri.
În Bihor, a doua cea mai numeroasă categorie este, cu 20 de beneficiari, cea a foştilor auditori publici externi, care se pot pensiona, potrivit Legii 94/1992 (modificată prin Legea 7/2016), după doar 14 ani de activitate! În cazul lor, pensia medie este de 8.481 lei, iar cea maximă de 26.770 lei, după cum arată datele CJP Bihor.
În ce priveşte foştii angajaţi din aviaţia civilă, potrivit Legii 83/2015, piloţii, însoţitorii de bord, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor se retrag la 50 de ani, dacă au o vechime minimă de 20 ani, iar navigatorii, mecanicii şi inginerii de bord, operatorii radionaviganţi şi controlorii de zbor ies la pensie la 52 ani, cu o vechime minimă de 25 ani. În Bihor, între cei 211 speciali, doar 8 au lucrat în acest domeniu, pensia lor medie fiind de 11.384 lei, iar cea maximă de 27.817 lei.
CJP Bihor are în evidenţe şi 2 pensionari speciali proveniţi din diplomaţie, pensiile lor fiind însă modeste, de 2.972 lei, mult sub media naţională de 5.670 lei.
Mulţi cu puţin
Spre deosebire de "speciali", pensionarii bihoreni de rând au avut luna trecută, la o vechime mult mai mare, o pensie medie de 1.737 lei.
În Bihor, medicii pensionari, de pildă, au pensii între 1.300 lei (fost medic de familie) şi 6.865 lei (fost şef de secţie de spital, conferenţiar universitar şi contributor la asigurările sociale inclusiv ca practicant într-un cabinet privat), un profesor din sistem preuniversitar încasează în medie 2.300 lei, iar un fost lucrător din agricultură 567 lei. Abia mai recent au început să iasă la pensie, cu venituri mari, de 8-9.000 lei, foşti angajaţi cu funcţii de conducere din bănci şi din industria petrolieră.
Cele mai mici pensii le au 36 de persoane cărora li s-au stabilit pensii de numai 1 leu/lună, din cauză că au lucrat puţin, chiar şi numai câteva săptămâni. Aceştia primesc, însă, pensia minimă garantată, de 1.125 lei, la fel ca alţi 10.637 bihoreni cărora li s-au calculat, după contribuţii, pensii sub această sumă. Insignifiantă în comparaţie cu pensiile "specialilor"...
MULȚI CU DRAMUL, PUȚINI CU CARUL. La români, pensionarea e primul pas pe ultimul drum, o cincime din pensionari, cu venituri sub 2.000 lei/lună, plătindu-și cu greu facturile, hrana și medicamentele. Nu este cazul celor cu pensii speciale, care își permit o mașină nouă tot la 6 luni ori în fiecare lună o croazieră. În Bihor, „specialii” au o pensie medie cât 9 bihoreni de rând... (Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea)
REFORMĂ FĂRĂ ŞANSE
CCR, ultimul cuvânt
Potrivit proiectului de reformare a sistemului de pensii adoptat de Senat la finele lunii trecute, nicio pensie specială nu va mai putea depăşi salariile în plată, se interzice cumulul pensiilor speciale, acestea vor fi impozitate progresiv (cu 10% între 2.000 şi 6.000 lei, respectiv cu 15% peste ce depăşeşte 6.000 lei), iar pensiile magistraţilor vor fi indexate doar prin raportare la rata anuală a inflaţiei.
Proiectul favorizează în continuare magistraţii, care rămân cu pensii de 80% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni (dar fără sporuri, diurne şi premii), şi nu le creşte vârsta pentru pensionare.
Ceilalţi "speciali" ar urma să rămână cu pensii reprezentând 65% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni. În cazul auditorilor publici, vechimea pentru pensionare creşte de la 14 la 15 ani, iar în cazul militarilor pensiile se vor recalcula după media soldelor brute din ultimele 12 luni (în loc de 6 luni, ca în prezent).
Dacă şi deputaţii îl vor vota în această formă, proiectul are toate şansele să cadă la Curtea Constituţională, din cauza prevederii conform căreia vor trebui recalculate toate pensiile aflate în plată. Anul trecut, prin Decizia 650, CCR a stabilit că nicio pensie aflată în plată, fie ea "de serviciu" sau bazată pe contributivitate, nu poate fi micşorată prin taxe, impozite sau contribuţii. Deloc surprinzător, în condiţiile în care preşedintele CCR, Marian Enache, încasează lunar 15.700 euro lunar de la stat, cumulând - pe lângă salariu - şi două pensii speciale, una de magistrat, iar alta de fost parlamentar. De altfel, din cei 9 judecători ai CCR, 5 cumulează pe lângă salariu şi pensii speciale de foşti magistraţi.
EXISTĂ... DEGEABA
Soluţia corectă, pensiile ocupaţionale
În condiţiile riscului ca CCR să declare neconstituţională o lege care "taie" din pensiile aflate în plată, directorul CJP Bihor, Laurenţiu Ţenţ (foto), care a condus în 2021 Casa Naţională de Pensii, consideră că o soluţie pentru corectarea pe baze sănătoase a sistemului ar fi "trecerea la pensiile ocupaţionale", adică pe sectoare de activitate - educaţie, sănătate, apărare etc.
În prezent, România are un sistem de pensii ocupaţionale, dar acesta e facultativ, în completarea celor obligatorii din fondul asigurărilor sociale, din bugetul de stat şi a celor administrate privat. Este vorba despre puţin cunoscutul Pilon IV de pensii, la care aderarea este opţională, la latitudinea fiecărui angajator, plata contribuţiilor fiind în funcţie de vechimea, funcţia şi salariul fiecărui angajat.
În acest sistem, contribuţiile adunate aparţin angajatului şi banii îi sunt plătiţi din momentul pensionării, spre deosebire de actualul sistem, în care cei care cotizează în prezent contribuie, de fapt, la plata pensiilor actualilor pensionari.
CUM E ÎN EUROPA
O singură ţară fără "speciali"
Un singur stat european nu plăteşte pensii alocate unui anume sector, şi anume Suedia, celelalte favorizând pensionari din cele mai diverse categorii. În 19 dintre cele 27 de state UE au regim special pensionarii militari şi magistraţii, însă nicăieri aceştia din urmă nu se pot pensiona după doar 20 de ani de activitate (în Italia judecătorii şi procurorii pot lucra până la 70 ani). În Germania, Franţa, Italia, Cehia, Olanda şi Belgia foştii magistraţi nu primesc pensii speciale, dar în Belgia beneficiază de astfel de pensii inclusiv profesorii, feroviarii şi jurnaliştii, în Spania funcţionarii din administraţia de stat, iar în Portugalia şi artiştii, medicii, miniştrii şi parlamentarii.
Raportat la PIB, cel mai mult cheltuie pentru pensiile speciale Grecia (2,7%), Polonia (2,6%), Belgia şi Luxemburg (2,1%), urmate de Croaţia şi Portugalia (1,6%), Spania (1,5%), Danemarca (1,3%), Franţa şi România (1,2%), Ungaria (1%), Italia şi Bulgaria (0,8%), Finlanda, Germania, Lituania şi Slovacia (0,4%), Cehia şi Irlanda (0,2%), Estonia (0,1%).
Procentele de pensionari speciali diferă enorm, în România fiind 4,3% din totalul pensionarilor, în Finlanda de 14,8%, iar în Italia de 2,5%.