.jpg)
Anul acesta, România a eliberat 100.000 de permise de muncă pentru străini. Cei mai mulți dintre imigranți vin din țările non-UE în căutarea unui trai mai bun. Angajați în HoReCa, industrie, construcții și agricultură, aceștia fac muncile slab calificate, atrași de salariile de două ori mai mari decât acasă.
În ultima perioadă, au avut loc însă și incidente. Cel mai grav a fost cel din Capitală, unde, la finalul lunii trecute, un livrator din Bangladesh a fost bătut fără motiv, doar pentru că nu este român. BIHOREANUL vă prezintă cum s-au integrat muncitorii asiatici stabiliți în județul nostru și cum se integrează în comunitate. „Am muncă. Am ce mânca. Am unde dormi. Am sănătate. E bine”, rezumă Raj Kumar Raut din Nepal.
De patru ori mai mult
La finalul anului trecut, în România erau angajați peste 140.640 de lucrători proveniți din afara Uniunii Europene. Dintre aceștia, conform evidențelor Inspectoratului General pentru Imigrări, cei mai mulți proveneau din Nepal (18.772 persoane), Sri Lanka (6.295 persoane) și India (3.445 persoane). Situația este identică și în Bihor. La finalul lunii aprilie a acestui an, în județ erau 6.983 de străini înregistrați oficial, cele mai mari comunități non-UE fiind formate din locuitori din Nepal (794), Sri Lanka (413), India (294) și Bangladesh (298). Numai în primele 4 luni ale anului au venit 981 de muncitori străini.
„Evoluția este în creștere. Dacă în 2013 la nivel național exista un contingent de 5.000 de noi permise de muncă pe an, în 2021 numărul acestora a crescut la 25.000 de permise, iar din 2022 a urcat, de 4 ori, la 100.000 de permise și s-a menținut așa în fiecare an”, explică șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Bihor, comisar-șef de poliție Săndel Dima (foto).
Criza de angajați
Mediul economic din România are o lipsă de circa 600.000 de angajați. Patronatele cer constant autorităților să aprobe noi permise de muncă, îndeosebi pentru asiatici.
„Vorbim de oameni harnici, meticuloși, pozitivi prin natura lor și motivați să se integreze”, spune președintele Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan (foto). Chiar dacă nu sunt mai „ieftini” decât angajații români, imigranții au avantajul constanței. „La fel ca românii plecați «afară», acești oameni lucrează, la nevoie, 10 ore pe zi ori sâmbăta, bucuroși să câștige mai mult, iar odată integrați se mută mai greu”.
Emigrația și îmbătrânirea populației au lăsat România fără forță de muncă. Eugen Bene, fermier care lucrează 80 de hectare de teren în Arpășel, are 5 angajați din Nepal. „Nu m-aș descurca fără ei. Efectiv, în vremea culesului nu am de unde angaja oameni”, spune patronul.
Kumal Narayan, 32 de ani, angajat de 6 ani la ferma din Arpășel, este unul dintre angajații de bază. „Limba fost greu, familie departe - fost greu, dar dacă dai interes, (va - n.r.) fi bun”, spune bărbatul într-o românească aproximativă.
Kumal și-a adus la fermă și soția, iar pentru o vreme inclusiv fetița. „Trimis acasă. Nu obișnuit. Mic încă”, explică el.
„Un caz izolat”
Cei mai mulți imigranți stabiliți în Bihor lucrează în HoReCa, industrie și construcții. „Durează 3-4 luni până se obișnuiesc, nu sunt atât de rapizi ca românii, dar odată integrați se țin de lucru”, spune președintele Asociației Ospitalității din Bihor, Mircea Popa, patronul restaurantului Allegria. Acesta are 10 angajați din Nigeria, Nepal și Indonezia, unii și de 3 ani. „Au fost care au plecat acasă, că le era dor, dar au revenit”, spune Popa.
Incidentul xenofob din București, unde pe 26 august un tânăr a lovit cu pumnul un lucrător din Bangladesh care livra mâncare, e considerat de angajatorii bihoreni o excepție. „A fost un caz izolat. În 6 ani, de când lucrăm și cu angajați asiatici, nu am avut niciun incident”, afirmă directorul complexului President din Băile Felix, Dumitru Fechete (foto).
De altfel, în localurile din centrul Oradiei, imigranții sunt o figură obișnuită. „La început, oaspeții au fost surprinși că sunt asiatici, bărbați, că se adresează în engleză, dar s-au obișnuit. Oricum, angajații noștri vorbesc puțin și limba română”, afirmă managerul cafenelei Ristretto, din Piața Unirii, Linda Șereș.
Tot al șaselea angajat, imigrant
Furnizor de volane îmbrăcate în lemn și în piele pentru mărci de prestigiu precum Jaguar, BMW, Volvo, Porsche, Alfa Romeo, Toyota și Maybach, firma Valtryp din Oradea are tot al șaselea angajat imigrant din țări non-UE precum Nepal, Sri Lanka ș.a. Fondatorul companiei, Valeriu Trip (foto), a adus la Oradea primii 12 imigranți în 2018, după ce fabrica din Vâlcea la care lucrau a dat faliment și, dacă nu își găseau altă slujbă în 90 de zile, riscau să fie trimiși acasă. Azi, numărul lor se ridică la circa 50. „Cine s-a angajat la noi la un an și-a adus și soția, o rudă și tot așa”, spune Trip.
De altfel, la începutul lunii septembrie, la Valtryp a venit pe lume primul copil al unui cuplu din Sri Lanka. Mama a intrat în concediu de îngrijire a copilului, iar tatăl a plecat la ambasadă, în București, să înregistreze nou-născutul. „Oamenii s-au stabilit aici. Mi-au cerut să le botez copilul la Biserica cu Lună”, povestește patronul.
În octombrie, în firmă - unde au parte și de spații de cazare - se vor naște doi gemeni, o fetiță și un băiat. Haine Maduvanti (foto sus) din Sri Lanka și-a urmat soțul acum un an. Viitoarea mămică, 30 de ani, mignonă și fragilă, lucrează încă. Vorbește româna „un mic”, dar înțelege tot și, la nevoie, se ajută de Google Translate. „Nu greu”, zice zâmbind. Se arată surprinsă când e întrebată dacă a avut vreodată probleme din cauza originii sale. „Nu, nu. Totul OK”, zice gesticulând.
„Niciodată frică”
Pentru românii care au lucrat în străinătate după căderea comunismului, povestea imigranților asiatici este de o asemănare izbitoare. Raj Trikhatri (foto), 32 de ani, vine dintr-un sat din districtul nepalez Dhading. Fost tapițer, acum 3 ani și-a lăsat acasă soția și copilul de numai 2 ani și a venit aproape 5.800 kilometri să se angajeze la Administrația Domeniului Public din Oradea. Bărbatul face curat, tunde iarba și servește în Aquaparkul Nymphaea.
„În Nepal salariu 200 euro, aici 500 euro. Trebuia venit”, explică bărbatul în română. Ca să ajungă în România, a cheltuit pe formalități și drum cam 4.000 euro, o parte adunați, alta împrumutați. În 3 ani a fost o singură dată acasă. „Drumul costă 1.500 euro. Mult. Mai bine trimit bani. Vorbim zilnic internet”. La început, traiul din România l-a surprins. „Noi mâncat la Nepal linte, orez, legume și mult frunze. Carne, rar. Eu niciodată nu mâncat carne cu pâine. Acum obișnuit”, spune zâmbind.
Nici el n-a avut probleme cu turiștii sau orădenii. „Niciodată frică. Eu merg la 12 noaptea în oraș, de Crăciun, de sărbătoare și tot bun”. La fel ca alți colegi, bărbatul a aflat de pe internet de incidentul cu nepalezul agresat în București. „Asta unul singur. Om răi este și în Nepal, peste tot, dar puțini”, zice împăciuitor.
„Conducători bogat, țara sărac”
De aceeași părere este și Raj Kumar Raut (foto), tot de la ADP, care provine dintr-un sat situat la 300 km de capitala statului Nepal, Kathmandu: „Și într-o casă e discuții între tata, mama și fii. Nu trebuie supărat”.
Bărbatul de 45 de ani este căsătorit, are 4 copii, dintre care cei mai mari, de 18 și 17 ani, sunt studenți la IT, iar cei mai mici, gemeni, au doar 6 ani. Raj zice că n-a avut de ales. „În Nepal, nu muncă”, spune bărbatul. Fost șofer, care ducea turiștii cu microbuzul prin munții Himalaya sau în India și China, Raj lucrează de 3 ani ca gropar în Cimitirul Rulikowski. A învățat româna în 3 luni cu Google Translate și cu notițe luate seara într-un caiet. „Dacă vrei obișnuit aici, nu greu”, întărește el.
Raj nu bea nici măcar suc, nu fumează, nu poftește la carne și își drămuiește fiecare ban. Salariul îl trimite acasă, la familie, așa că trăiește din bonurile de masă și, când primește, din pomana oferită la cimitir. Pentru el, Oradea este cel mai bun loc. „Am acte, muncă, unde doarme... Ce să fac în Europa? Acolo (n.r. - nu am) nimic. 45 ani - bătrân. Oradea, bun”, spune ridicând din umeri.
Soldate cu 30 de morți, revoltele începute săptămâna trecută în capitala Kathmandu și alte locuri din Nepal, de către tinerii nemulțumiți de blocarea platformelor de socializare, de sărăcia și nepotismul din țară, îl îngrijorează pe bărbat. „Nu bine. Conducători bogat, dar țara sărac”, șoptește el, abordându-l timid pe reporter: „Fratele, cum poți ajuta poporul sărac de la Nepal?”.
Întrebarea pare șocantă. Cu inflația galopantă și măsurile de austeritate anunțate, românii sunt convinși că în țara lor este rău...
REZERVA DE PERSONAL
794
de nepalezi lucrează, conform statisticilor oficiale, în Bihor
„La început, a fost greu să le găsim angajaților străini o chirie. Proprietarii de apartamente erau reticenți. Unii dintre ei au mai găzduit înainte studenți arabi, iar aceștia le-au provocat distrugeri. În final, am reușit...”
Linda Șereș, manager Ristretto
DERAPAJ MADE ÎN ROMÂNIA
„Du-te înapoi în țara ta!”
Obișnuită ca românii să plece la muncă în străinătate și mai puțin ca străinii să își caute de lucru în țară, România a fost până de curând ferită de incidente de natură xenofobă și rasistă. Pe 19 august 2025, însă, vicepreședintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Dan Tanasă, lansa un atac xenofob împotriva muncitorilor extracomunitari. „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”, scria AUR-istul pe Facebook.
Pe 24 august, la o fabrică de mobilă din Maramureș a izbucnit o bătaie generală între muncitorii români și cei nepalezi, de la faptul că un asiatic a refuzat să îi dea unui român un bidonaș cu aracet, iar pe 26 august s-au înregistrat chiar două accidente. În Cluj, un muncitor nepalez a ajuns în comă după ce, în urma unui conflict pe tema unei femei, a fost lovit cu un par în cap de fratele acesteia, iar în București, un livrator din Bangladesh, care ducea mâncare cu bicicleta, a fost atacat pe stradă. „Du-te înapoi în țara ta! Ești un invadator”, i-a strigat agresorul victimei. Tânărul de 20 de ani a fost imobilizat de un polițist aflat în timpul liber, iar ulterior arestat.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a sesizat cu privire la declarațiile lui Dan Tanasă, iar polițistul Marian Godină a depus împotriva acestuia o plângere penală pentru instigare la ură.