Strategia culturală a judeţului Bihor pentru perioada 2021-2027, document întocmit de şase experţi ai Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală şi dezbătut în patru întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor de cultură subordonate CJ Bihor, a fost adoptată vineri de membrii "parlamentului" judeţean cu opoziţia reprezentanţilor UDMR şi abţinerea celor ai PSD.
Exhaustiv
Întinsă pe 105 pagini, Strategia culturală are ca premisă declarată recunoaşterea culturii ca "factor important în dezvoltarea durabilă" a judeţului, inclusiv ca "instrument de creştere economică", dar şi a coeziunii sociale şi comunitare, şi a luat în considerare activitatea tuturor factorilor implicaţi în activităţile culturale sau cu impact asupra acestora, de la administraţiile publice locale la societatea civilă (organizaţii neguvernamentale şi uniuni profesionale) şi mediul de afaceri (arătând, de pildă, rolul HoReCa în activităţile culturale desfăşurate în spaţii neconvenţionale, precum şi rolul firmelor în acte de mecenat cultural).
Într-o conferinţă de presă premergătoare şedinţei Consiliului Judeţean, preşedintele Ilie Bolojan a afirmat că Strategia va permite autorităţii judeţene să urmărească mai multe "direcţii principale", prioritară fiind creşterea gradului de acces la serviciile culturale pentru toţi locuitorii judeţului, atât prin organizarea de evenimente culturale şi în celelalte localităţi decât Oradea, cât şi prin, de exemplu, înfiinţarea ori reînfiinţarea de biblioteci.
De asemenea, a spus Bolojan, se va urmări profesionalizarea managementului instituţiilor de cultură, în acest sens Strategia recomandând administraţiei judeţene înfiinţarea unui compartiment specific în aparatul de lucru al CJ Bihor (astfel că pe viitor chiar "ar fi posibilă desemnarea unui administrator cultural al judeţului"), precum şi extinderea activităţilor culturale destinate tinerilor, dezvoltarea unor parteneriate cu entităţi private pentru diversificarea ofertei culturale existente, încurajarea şi dezvoltarea consumului cultural, punerea în valoare a patrimoniului cultural pentru dezvoltarea turismului cultural etc.
Neîncredere
În ciuda caracterului exhaustiv al documentului şi a faptului că a fost elaborat de şase experţi ai Institutului Naţional de Cercetare şi Formare Culturală subordonat Ministerului Culturii, cei şase consilieri judeţeni ai UDMR au ţinut să voteze împotriva adoptării lui.
"Noi avem două temeri", a spus liderul grupului UDMR, Borsi Lorand Imre. Potrivit acestuia, "prima este în legătură cu sondajul de opinie (n.r. – în realitate un studiu de consum cultural efectuat tot de experţii INCFC) făcut în pandemie", pe care politicianul l-a declarat "irelevant" tocmai din acest motiv.
Cealaltă temere "se datorează conducerii PNL a Consiliului Judeţean", mai precis că din cauza acesteia "s-a ajuns la o comasare neprofesionistă a instituţiilor de cultură şi chiar la desfiinţarea unora dintre aceste instituţii", a adăugat Borsi, conchizând că "grupul UDMR se distanţează şi votează împotrivă".
Astfel, politicianul a făcut referire la comasarea fostului Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor cu Şcoala Populară de Artă Francisc Hubic în cadrul nou creatului Centru Cultural al judeţului, respectiv la desfiinţarea Ansamblului folcloric Crişana.
Replica lui Bolojan, care le-a răspuns reprezentanţilor UDMR că "îi încurajez să nu-şi facă griji" pentru că "toţi avem interesul să funcţioneze cât mai bine toate instituţiile, inclusiv instituţiile de cultură", nu i-a convins pe Borsi şi colegii săi, şi nici pe consilierii PSD, care s-au abţinut, fără însă a mai motiva de ce anume.