Împreună cu ministrul Dezvoltării din România, Cseke Attila, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Szijjártó Péter, a participat marți, în Oradea, la lansarea celei de-a șasea „ediții” a programului de cooperare transfrontalieră România – Ungaria, cu un buget de 176 milioane euro.
Oficialul ungar a profitat de prilej pentru a reitera că Budapesta susține primirea țării noastre în spațiul Schengen și a invitat firmele românești să colaboreze cu cele din țara sa, unde se investește în fabrici de baterii auto cărora le pot deveni furnizori.
Premieră la Oradea
Festivitatea de lansare a Programului Inter-Reg VI-A România – Ungaria a avut loc pentru prima oară de Oradea, unde funcționează BRECO (Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea, care asigură secretariatul comun al Autorității de Management), fiind găzduită luni de Palatul Episcopiei Romano-Catolice, în prezența unor reprezentanți ai celor două guverne și ai Comisiei Europene, a ambasadorilor celor două țări (la Budapesta și respectiv București), precum și a unor șefi de instituții și funcționari specializați în proiecte europene.
Ministrul Dezvoltării, bihoreanul Cseke Attila (foto), a arătat în deschidere că programele de cooperare transfrontalieră între România și Ungaria - începute la finele anilor 1990 și finanțate cu fonduri UE și din bugetele celor două țări - au contribuit semnificativ la dezvoltarea județelor de graniță.
Doar programul anterior, Interreg VI-A (2013-2020), a amintit el, a făcut posibilă finanțarea a peste 100 de proiecte, în care au fost implicați 291 de parteneri, atât instituții, cât și firme, din România și Ungaria, programul având ca scop îmbunătățirea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, de sănătate și educaționale, conservarea patrimoniului natural, promovarea patrimoniului cultural etc.
„Avem speranța că vom închide cu succes toate proiectele până la sfârșitul anului”, a spus Cseke, arătând apoi că programul pentru anii 2021-2027 are alocat un buget total de 175,9 milioane euro, din care 140,7 milioane euro bani europeni nerambursabili, din Fondul European de Dezvoltare Regională al UE.
Ministrul a precizat, de asemenea, că primul „apel” pentru depunerea de proiecte va fi lansat la începutul lunii iunie, dar și câteva noutăți față de „edițiile” anterioare: proiectele de infrastructură vor trebui să aibă studiile de fezabilitate gata făcute, iar apoi și autorizațiile de construcție până la semnarea contractelor de finanțare, iar asta pentru ca proiectele să se deruleze rapid.
Programele InteReg finanțează proiecte publice și private din județele de pe granița româno-ungară: Bihor, Satu Mare, Arad și Timiș, respectiv Hajdu-Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg, Békés și Csongrád-Csanad.
„Putem avea mai mult succes împreună”
Ministrul ungar a arătat, la rându-i, că fondurile UE pentru cooperarea transfrontalieră ajută județele de pe granița româno-ungară, dar nu a ratat prilejul și pentru a reitera poziția Guvernului de la Budapesta, diferită de cea a UE, cu privire la cea mai „fierbinte” criză pe care o traversează lumea, și anume războiul Rusiei din Ucraina.
„La nivel mondial au loc tot felul de evenimente care au creat provocări. În Europa noi știm că dacă Vestul și Estul nu colaborează, noi, cei din Europa Centrală, avem de pierdut (...) Noi, cu cât avem mai multe legături, cu atât avem mai mult succes”, a spus Szijjártó Péter (foto).
Oficialul a prezentat și cifre, conform cărora relațiile dintre cele două țări sunt în avantaj reciproc, arătând că schimburile comerciale au ajuns anul trecut la 12 miliarde euro, când exporturile românești în Ungaria „au atins recordul”, firmele românești fiind pe locul 7 în clasamentul investitorilor din țara vecină, iar aceasta având în România a treia piață de desfacere a produselor exportate.
„Sprijinim România să intre în Schengen!”
Szijjártó a spus că rezultatele cooperării româno-ungare ar putea fi și mai bune dacă România ar face parte din spațiul Schengen, iar guvernul de la Budapesta va susține acest obiectiv. „Evenimentul care va duce la încununarea acestor succese (n.r. – cele menționate anterior) trebuie să fie intrarea României în spațiul Schengen”, a declarat ministrul ungar de Externe, arătând că în opinia sa „au fost vehiculate argumente false” de către cele două state care s-au opus (Austria și Olanda, aceasta din urmă opunându-se de fapt în condițiile în care primirea României era „la pachet” cu a Bulgariei).
„Nu cred că putem vorbi despre migrație ilegală când vine vorba de România”, a apăsat Szijjártó, neuitând să acuze că UE tratează cu măsuri diferite veto-urile statelor, adică a permis Austriei și Olandei să-și exercite dreptul de veto față de aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar critică Budapesta când își exprimă veto-ul în chestiuni precum migrația ori sprijinirea Ucrainei.
„Firmele din România vor avea de profitat (n.r. – prin acceptarea în spațiul Schengen), de aceea solicit Comisiei Europene să redeschidă cât mai curând dosarul aderării României. Noi vom sprijini România să intre în Schengen”, a spus ministrul ungar de Externe.