• Sub pretextul că îl ajută să obțină despăgubiri după accidentul defunctului său tată, o escroacă a lăsat fără casă un bihorean analfabet şi cu retard 
  • Pus să semneze la notar un act prin care i-a vândut locuința din Oradea pe nimic, bărbatul a fost răzbunat în instanță: Adriana Barabaș, învăţătoare la Colegiul Pedagogic Iosif Vulcan, a fost condamnată definitiv cu suspendare și obligată la despăgubiri de peste 100.000 euro

Femeia a apărut în viața lui cu o promisiune cât o avere: până la 100.000 de euro despăgubiri pentru moartea tatălui său. I-a câștigat încrederea cu vorbe bune şi atenții pentru bunica bătrână, iar apoi l-a dus la notar să semneze actele care, credea el, aveau să-i aducă banii.

Numai că printre hârtiile puse în fața lui Gheorghe Silaghi, un bihorean analfabet și cu discernământ diminuat, se afla și una despre care „binefăcătoarea” nu i-a spus nimic: o procură care îi permitea acesteia să-i vândă locuința, inclusiv sieși.

Și exact asta s-a întâmplat, motiv pentru care afacerea a ajuns în fața instanței de judecată, care a condamnat-o definitiv pe femeie, pentru înșelăciune, obligând-o la plata unor despăgubiri de peste 100.000 de euro.

Doamna de la asigurări

Povestea a început în vara lui 2021. Tatăl lui Gheorghe Silaghi murise de mai bine de un an, la scurt timp după un accident rutier, când fiul acestuia s-a trezit la ușa casei sale din Cefa cu „o doamnă de la asigurări”.

Femeia, Adriana Barabaș (foto), învățătoare la Colegiul Pedagogic Iosif Vulcan, susținea că lucrează pentru Centrul European de Despăgubiri (CEDE) și avea o ofertă tentantă: Silaghi și bunica lui din partea tatălui ar putea primi despăgubiri între 50.000 și 100.000 de euro de pe urma accidentului.


foto: Facebook

La început, Silaghi a fost suspicios, dar Barabaș a insistat. L-a sunat de mai multe ori, îi trimitea mesaje, ba chiar a început să-i viziteze bunica de 84 de ani, căreia îi ducea mâncare, iar lui i-ar fi promis chiar că îi va găsi o parteneră. Aşa că, încet-încet, neîncrederea bărbatului s-a risipit.

Doar că, între timp, Barabaș pusese ochii pe altceva: casa bunicii octogenare a lui Silaghi...

„N-am înţeles nimic”

Pe 28 iulie 2021, femeia i-a dus la notarul Lucia Ochiş pe Silaghi și pe bunica lui. Cei doi credeau că merg să-i dea mandatul necesar pentru obținerea banilor de la CEDE, numai că primul act pe care l-au semnat a fost altul: o procură prin care Barabaș era împuternicită să dezbată succesiunile după bunicul și tatăl lui Silaghi și să vândă casa în care locuia bătrâna „la prețul și în condițiile cele mai avantajoase, inclusiv sieși”, pentru doar 50.000 de lei, casă situată în Oradea, pe strada Arțarilor din Ioșia.

Silaghi susține că n-a bănuit nimic. „Mie mi-a fost jenă să-i spun că nu știu să citesc. Mi-au fost citite actele, dar eu nu am înțeles nimic din cele spuse”, a declarat el ulterior în fața anchetatorilor de la Parchetul Oradea, mărturisind că a semnat orbește, după ce Barabaș l-a liniștit: „Mi-a spus să stau liniștit, că totul o să fie bine”.

Tranzacţie pe nimic

Cu procura în mână, Barabaș a trecut la treabă. A rezolvat succesiunile, iar pe 1 octombrie 2021 a semnat, în numele lui Silaghi și al bunicii acestuia, contractul prin care casa din Oradea a ajuns în proprietatea ei și a fiului său, Teodor-Alexandru Bonta, medic rezident.

Altfel spus, femeia i-a reprezentat pe vânzători și, în același timp, a fost și cumpărătoare. Prețul trecut în contract a fost de doar 50.000 de lei, cât fusese menționat în procură, o sumă de peste cinci ori mai mică decât valoarea reală a imobilului, estimată ulterior, printr-un raport de evaluare, la 255.000 - 260.000 de lei.

Dar, nu s-a dovedit nici măcar că acești bani ar fi fost plătiți. Barabaș s-a jurat că îi înmânase bunicii 40.000 de lei, după ce scăzuse circa 11.000 de lei pentru taxele notariale, dar nu a depus nicio dovadă în fața anchetatorilor, iar lui Silaghi, care deținea trei sferturi din casă, a admis că nu i-a dat niciun leu.

Bărbatul a descoperit tranzacția abia după moartea bunicii, în toamna acelui an. Nu de la Barabaș, ci de la o mătușă care, la rându-i, aflase totul de la o altă rudă, polițist, cu ajutorul căruia a și depus o plângere penală pentru înșelăciune.

A uitat...

Adriana Barabaș a devenit oficial suspectă pe 31 mai 2022. În fața procurorilor, femeia și-a îmbrăcat haina de „salvatoare”: a pretins că nu ea, ci Silaghi ar fi rugat-o, insistent, să-i cumpere casa, de teamă să nu fie păcălit de rude după moartea bunicii. „Am hotărât să cumpăr casa și pentru a-l ajuta pe Silaghi, nu pentru că aveam mare nevoie de ea. M-am gândit că poate va avea nevoie de acel imobil fiul meu, pentru cabinet”, scrie în depoziţia învățătoarei.

Numai că dovezile strânse de anchetatori arătau că planificase din start să-i păcălească pe proprietari: cu o zi înainte ca Silaghi și bunica lui să pășească în biroul notarial, femeia vorbise cu notarul despre tranzacţie, precizând că era cumpărătoare, apoi a făcut succesiunile și s-a întabulat fără să-i înştiinţeze pe bărbat și pe bunică.

Întrebată de anchetatori de ce nu i-a spus omului că i-a vândut proprietatea și nici nu i-a dat vreun leu, „binefăcătoarea” a oferit o explicație de un tupeu monumental: „Nu știu de ce nu i-am spus, probabil o fi fost o scăpare a mea”.

Nici calitatea sub care intrase în viața familiei nu era reală: verificările la ITM, ANAF și la lichidatorul judiciar al companiei au arătat că nu fusese niciodată angajata Centrului European de Despăgubiri. 

Notărița, anchetată și ea

Ancheta a ajuns, pentru o vreme, și la notărița Lucia Ochiș (foto), care autentificase procura lui Barabaș și contractul de vânzare. În decembrie 2023, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea au declanşat cercetările împotriva acesteia pentru abuz în serviciu, dar acuzația a fost clasată pe 14 martie 2024, pe motiv că fapta nu există.

Notărița a recunoscut că cele mai multe discuții le-a purtat cu Barabaș, dar a pretins că, atunci când victimele acesteia au ajuns în faţa ei, le-ar fi explicat conținutul actelor şi le-a dat documentele să le citească. „Nu am știut că Silaghi este analfabet”, le-a spus ea procurorilor.

Cât despre banii plătiţi pe imobil, notărița a admis că nu-i văzuse și nici nu ceruse vreo dovadă. Mențiunea că prețul de 50.000 de lei fusese achitat înainte de semnare a fost făcută exclusiv pe baza declarației cumpărătoarei, plata în numerar fiind legală pentru o asemenea sumă.

„Mecanism fraudulos”

În paralel, ancheta împotriva Adrianei Barabaș a continuat, iar pe 1 august 2025 aceasta a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune. Judecătoria Oradea a găsit-o vinovată în aprilie anul acesta, iar luna trecută Curtea de Apel Oradea a menținut soluția, definitiv.

În decizii, magistrații arată că demersurile făcute de Barabaș - apropierea de victime, momeala despăgubirilor, câștigarea încrederii, obținerea procurilor, dezbaterea succesiunii și, în final, tranzacția prin care casa a ajuns la ea și la fiul său - nu au fost acte izolate, ci părți ale aceluiași mecanism fraudulos. „Încrederea nu a fost doar afectată colateral, ci a fost fabricată deliberat (...) tocmai spre a fi convertită în instrument al deposedării”, au subliniat judecătorii Curţii. 

Nici scuza că ar fi cumpărat casa ca să-l „protejeze” pe Silaghi nu a ținut în instanță. Magistrații au reținut că femeia dobândise imobilul la un preț derizoriu, plata nu a putut-o dovedi niciodată, iar proprietarului i-a ascuns că i-a vândut locuința. „Întreaga operațiune a fost guvernată, de la început și până la sfârșit, de scopul deposedării”.

Pedeapsa

Adriana Barabaș a fost condamnată la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 3 ani, perioadă în care este obligată să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunității la Mănăstirea Sfintei Cruci. Totodată, a fost obligată să-i plătească lui Gheorghe Silaghi 100.000 euro daune materiale și 5.000 euro daune morale, plus 14.000 lei cheltuieli de judecată.

Instanța nu a desființat, însă, contractul de vânzare-cumpărare. Motivul? Anchetatorii nu au putut dovedi că fiul învățătoarei, trecut coproprietar în acte, ar fi fost părtaș la fraudă, astfel că medicul rezident a fost considerat cumpărător de bună-credință.

Prin urmare, deși a câștigat procesul penal, Gheorghe Silaghi își poate lua locuința înapoi doar dacă va deschide un nou proces. „Vom face demersurile necesare pentru recuperarea imobilului”, a declarat BIHOREANULUI avocatul care l-a reprezentat, Dragoș Pușcaș (foto), din cadrul Societății de avocați Doseanu și Asociații.

Potrivit acestuia, Barabaș a profitat tocmai de starea bărbatului. „Dânsul este o persoană vulnerabilă și a fost ales tocmai pentru că nu avea cum să se apere singur. Inculpata i-a câștigat încrederea pas cu pas, prin vizite, atenții și promisiuni, iar în final i-a luat casa. Soluția i-a făcut, într-o anumită măsură, dreptate”, spune Pușcaș.

Culmea e că Adriana Barabaș - care refuză să facă orice comentariu despre caz - poate rămâne în continuare la catedră. Instanța nu i-a interzis exercitarea profesiei, iar Legea învățământului preuniversitar enumeră doar anumite infracțiuni incompatibile cu exercitarea unei funcții didactice, înșelăciunea nefiind printre ele. Așa că o învăţătoare condamnată definitiv pentru că a prădat un om vulnerabil va continua să le explice copiilor, zi de zi, ce e bine și ce e rău să faci în viață.


INCULPATĂ
Notăriță cu dosar

Deși a scăpat de acuzații în cazul Silaghi, notărița Lucia Ochiș e vizată de un proces penal într-o altă afacere controversată. În septembrie 2024, DNA Oradea a trimis-o în judecată pentru abuz în serviciu în formă continuată și fals intelectual, alături de orădenii Sebastian Burcă și Ghizela Bălan, într-un dosar a cărui miză este averea de 1,85 milioane de lei a fostului expert auto Alexandru Lökösházy, mort la 87 ani, în condiții suspecte, în august 2019. După cum a relatat atunci BIHOREANUL, acesta a murit în locuința lui Burcă și Bălan, iar trupul i-a fost incinerat la solicitarea celor doi. Ulterior, bunurile sale au ajuns la Bălan în baza unui testament olograf despre care anchetatorii susțin că era fals.

Potrivit DNA, Ochiș ar fi deschis procedura succesorală deși cunoștea caracterul fals al testamentului, iar apoi ar fi emis documente prin care averea a fost transmisă Ghizelei Bălan. Procurorii îi reproșează că nu a cerut o expertiză grafică pentru a verifica dacă testamentul fusese scris, datat și semnat într-adevăr de Lökösházy.

Mai mult, notărița ar fi continuat să emită acte și în 2020, după ce aflase că moștenitorii legali contestau testamentul, iar Burcă era deja cercetat pentru omor în legătură cu moartea bătrânului. Procesul se desfășoară la Curtea de Apel Oradea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!