Primăria Oradea n-a organizat multe concursuri de arhitectură, dar de fiecare dată rezultatele celor desfăşurate s-au lăsat cu scandal. Cel mai recent exemplu este competiţia pentru Piaţa Independenţei, unde platoul rezultat în urma construirii parcării subterane trebuie integrat în arhitectura centrului istoric. Concursul a fost contestat de la un capăt la altul: organizarea fost criticată de Ordinul Arhitecţilor, iar rezultatul de orădeni!
Chiar dacă are reputaţia unui politician care nu cedează în faţa presiunilor, primarul Ilie Bolojan dă de înţeles că împărtăşeşte părerea cetăţenilor nemulţumiţi şi spune că soluţia câştigătoare trebuie "optimizată". Poate chiar până la dispariţie...
Dă-i înainte...
Concursul pentru amenajarea Pieţei Independenţei a fost controversat de la început. Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) s-a retras din organizare, acuzând Primăria de lipsă de profesionalism şi transparenţă, pe motiv că termenele au fost prea scurte, că au lipsit date minime necesare (precum studiu geotehnic, topo ori valoarea estimativă a lucrărilor) şi că Primăria nu a asigurat transparenţă. Municipalitatea n-a dat înapoi, dar neajunsurile s-au văzut şi în numărul de concurenţi: doar 15 proiecte înscrise, chit că încă alţi 16 arhitecţi s-au interesat de competiţie.
Când au aflat soluţia câştigătoare, mulţi orădeni au sărit ca arşi. Proiectul echipei arhitectului bucureştean Dragoş Dragnea, secondat de Andra Jurgiu (originară din Oradea) şi de Oana Vasile, prevede ridicarea a zeci de stâlpi de culoare închisă, care nu doar ar putea ilumina zona, ci ar servi şi ca suport pentru pereţi, acoperiş sau chiar hamace. Astfel, piaţa ar putea găzdui târguri, conferinţe sau ar fi amenajată ca simplă zonă de relaxare.
Aproape instantaneu, pe Facebook au apărut sute de comentarii împotriva "pădurii de ţepi", conturând o opoziţie cum rar s-a văzut în administraţia Bolojan. Fără să-şi prezinte identitatea, un orădean a iniţiat şi o petiţie online prin care cere vehement Primăriei să renunţe la proiect, pe care îl descrie drept "o insultă la adresa arhitecturii orădene". Până la sfârşitul săptămânii trecute, peste 1.100 de orădeni au semnat petiţia.
"Nu rezolvă nimic!"
Nu doar cetăţenii de rând critică proiectul câştigător, ci şi cunoscătorii. "Aşa se întâmplă când faci un concurs pe repede-înainte, obţii soluţii îndoielnice. Primăria trebuia să facă o consultare publică înainte, pentru a avea un concept de la care să pornească concursul", spune un arhitect orădean, care nu a participat la concurs tocmai din cauza acestor lacune.
Un alt specialist crede că, de fapt, competiţia a fost compromisă dinainte. "Primăria a greşit abordarea. Pe un teren atât de valoros ca amplasament nu faci un garaj subteran, ci o clădire, o replică la Palatul Vulturul Negru, care să arate că suntem capabili să producem arhitectură", spune Valentin Zisu (foto), un specialist orădean care a predat arhitectură în Munchen şi care, în urmă cu un deceniu, pentru o scurtă perioadă, i-a fost consilier lui Bolojan.
A doua greşeală a Primăriei, în opinia sa, este clădirea care adăposteşte intrarea şi ieşirea din parcare. "Această arătare nu se poate justifica, ar fi de nota 4 dacă ar fi o lucrare studenţească. Accesul trebuia să fie în lungul străzii, ca să nu se distrugă trotuarul", spune Zisu.
Cât despre soluţia aleasă, arhitectul afirmă că nu are niciun atu: "Nu rezolvă gafa accesului brutal, nu rezolvă casa liftului, care e urâtă ca naiba, nu rezolvă nimic în imaginea pieţei. E practică doar pentru agăţat drapele sau întins rufe la uscat".
Zisu crede că piaţa are nevoie de o funcţie modulară, dar sub forma unui pavilion modern, care să poată servi ca spaţiu expoziţional, sală de conferinţe ori pentru alte evenimente.
Prietenii OAR
Specialiştii contestă şi juriul, format din viceprimarul Mircea Mălan, arhitectul şef al Oradiei Radu Fortiş, rectorul Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, Marian Moiceanu, şi patru arhitecţi din străinătate: Paola Rizzi (Italia), Lorenzo Cotti (Elveţia), Borislav Ignatov (Bulgaria) şi Popo Danes (Indonezia). "Cei patru străini sunt anonimi în Europa, i-au ales doar pentru că sunt prieteni ai OAR", zice un alt arhitect orădean.
Selecţia au făcut-o Fortiş şi arhitectul OAR Bihor Daniel Panait, iar motive de nemulţumire sunt. Preşedinta juriului, Paola Rizzi (foto), a fost prezentată ca profesoară la universităţile L’Aquila şi Sassari din Italia. În realitate, verificările făcute de BIHOREANUL relevă că este doar profesoară asociată la Sassari, dar numele ei nu figurează pe site-ul Universităţii L’Aquila.
Descris de Primărie drept un elveţian câştigător de concursuri internaţionale, Lorenzo Cotti este, de fapt, soţul lui Rizzi, iar o căutare pe Google nu îi dezvăluie nici măcar portofoliul, ci doar faptul că a mai jurizat concursuri sub egida OAR, alături de consoartă. "Indonezianul Popo Danes este un prieten al celor doi soţi şi este specializat în hoteluri şi resorturi exotice, nu în amenajări urbanistice", mai dezvăluie sursa BIHOREANULUI.
Culmea este că cei patru au decis, de fapt, câştigătorul. Mălan, Fortiş şi Moiceanu au avut alte proiecte favorite, dar stranierii au preferat "ţepii"...
"Variantă de lucru"
Viceprimarul Mircea Mălan (foto) respinge ideea că juriul a fost nepotrivit. "Am lăsat specialiştii să-i selecteze, tocmai pentru a nu avea astfel de discuţii", spune edilul. Totuşi, Mălan îşi ia mâinile de pe proiect. "Administraţia care se va instala din toamnă la conducerea Primăriei va decide dacă va implementa sau nu soluţia câştigătoare", spune el, lăsând să se înţeleagă că nu se va mai afla la vârful municipalităţii.
Nici primarul Ilie Bolojan nu are să-şi facă un reproş legat de organizarea concursului, dar recunoaşte că proiectul câştigător nu este pe placul său. "Este o soluţie care poate fi optimizată", zice, lapidar, edilul.
Bolojan aşteaptă ca arhitectul Dragnea să vină la Oradea, să-şi prezinte în detaliu ideea şi să decidă, alături de Primărie, forma finală. "Acum avem o variantă de lucru, un proiect care poate să fie optimizat sau poate să nu mai fie deloc. Ţineţi cont că va trebui să treacă prin două filtre - comisia zonală de monumente şi comisia municipală de urbanism", spune primarul.
Bolojan subliniază, la rându-i, că decizia finală va fi a următorului edil, pentru că ABA Crişuri încă lucrează la amenajarea malului râului, iar transformarea pieţei va putea atrage o finanţare europeană doar în exerciţiul bugetar ce va începe în 2021. "În cea mai bună situaţie, acest proiect s-ar putea implementa doar anul viitor", spune Bolojan. Rămâne de văzut, aşadar, ce părere va avea viitoarea administraţie despre "pădurea cu ţepi"...
CONCURS FĂRĂ ROST
Precedentul "Dock"
Dacă Primăria va renunţa la proiectul câştigător, nu ar fi pentru prima oară când dă chix cu un concurs de arhitectură. În 2013, municipalitatea a mai organizat un concurs de arhitectură pentru amenajarea zonei de pe malul drept al Crişului Repede, cuprinsă între strada Emilian Mircea Chitul şi Piaţa Ferdinand, după desfiinţarea Budi Bar. Soluţia câştigătoare a avut-o orădeanul Daniel Bocuţ (foto), care a propus construirea unei dale din beton la nivelul podului, cu forme curbate, ca un fel de balcon cu rol de promenadă, sub care urma să funcţioneze o terasă şi o toaletă publică, iar în mijloc urmau să crească copaci.
Fără să anunţe public, Primăria a aprobat modificarea substanţială a proiectului, după ce investitorul care a câştigat licitaţia, Lotus Center, a spus că doreşte un local mai mare. Astfel, în locul balconului aerisit, a apărut un restaurant cu două etaje, intitulat Dock Bar&Bistro. Viceprimarul Mircea Mălan a fost şi atunci responsabil cu organizarea concursului şi a recunoscut că a făcut un compromis, justificat prin faptul că în forma iniţială investiţia nu era sustenabilă.