- O hotărâre pronunţată luni de Tribunalul Bihor scoate la suprafață mecanisme abuzive din interiorul Poliției: cercetări disciplinare pornite pe baza unor sesizări fabricate, campanii de denigrare, presiuni pentru mutarea şi concedierea unui poliţist care a deranjat "mafia lemnului" din Apuseni
- Instanța a constatat că polițistul a fost hărțuit de superiorii săi, i-a anulat îndepărtarea din sistem și a dispus reîncadrarea sa, cu plata salariilor pierdute
Procesul a fost pornit de agentul Călin Lazea, un polițist ale cărui informații au stat la baza amplului dosar de corupție instrumentat de DNA Alba Iulia. Cazul său a fost făcut public în iunie 2024 de DNA, după ce procurorii Serviciul teritorial Alba al DNA au pus sub acuzare mai mulți polițiști și oameni de afaceri din Munții Apuseni, într-o anchetă care a scos la iveală o adevărată operațiune de compromitere şi de îndepărtare a agentului din sistem.
Lazea, care lucra la Postul de Poliţie Sohodol, din judeţul Alba, comună aflată în inima Munţilor Apuseni, în bazinul superior al râului Arieș, între oraşele Câmpeni şi Abrud, verifica transporturile de lemne, iar, potrivit DNA, controalele sale au deranjat afaceriști din domeniul forestier, care ar fi apelat la oameni din conducerea Poliției pentru a-l muta din zonă. După ce a refuzat transferul, agentul a fost chemat în repetate rânduri la sediul IPJ Alba, cercetat disciplinar și sancționat cu diminuarea salariului.
În dosarul DNA au fost puși sub acuzare, între alții, fostul șef al IPJ Alba Florin Dogaru, fostul șef al Secției 9 Poliție Rurală Câmpeni Dan Toma, un ofițer al Biroului Control Intern, un ofițer DGA și o agentă de poliție. Acuzațiile au vizat fapte precum abuz în serviciu, luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, divulgarea informațiilor secrete de serviciu, compromiterea intereselor justiției și influențarea declarațiilor, ancheta nefiind încă finalizată.
O „execuţie”
Prigoana împotriva poliţistului a continuat, însă, şi după declanşarea anchetei DNA, iar „lovitura” finală a venit în vara anului 2025: Direcția Generală de Protecție Internă nu i-a mai avizat accesul la informații clasificate, Lazea a fost pus la dispoziția unității, iar IPJ Alba a susținut că nu a găsit în structurile MAI un post pe care acesta să-l poată ocupa fără o asemenea autorizație. Aşa că, printr-o dispoziție emisă în 7 iulie 2025, raporturile sale de serviciu au fost încetate începând din ziua următoare.
Poliţistul a contestat în instanță decizia, cerând anularea tuturor actelor care au condus la concedierea sa, reîncadrarea pe funcția avută anterior și plata tuturor drepturilor salariale pierdute. Totodată, el a solicitat ca judecătorii să constate că a fost discriminat și hărțuit la locul de muncă și a cerut daune morale de 100.000 de euro.
Procesul s-a judecat la Tribunalul Bihor, în contradictoriu cu IPJ Alba, Direcția Generală de Protecție Internă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Lazea susţinând că dispoziția prin care i-au fost încetate raporturile de serviciu reprezintă „finalul «execuţiei» din punct de vedere profesional”, începută după ce activitatea sa „desfăşurată cu maximă bună-credinţă” ar fi deranjat persoane influente din Ministerul Afacerilor Interne. Polițistul a acuzat că îndepărtarea sa s-a făcut „prin abuz”, după un șir de presiuni, mutări, cercetări disciplinare și campanii de denigrare.
Reangajat și despăgubit cu toate salariile pierdute
Verdictul în caz a fost pronunţat luni de instanţa orădeană, iar potrivit soluţiei consultate de BIHOREANUL, judecătorul a decis în favoarea poliţistului. Tribunalul arată că avizul negativ s-a bazat pe un raport clasificat la care polițistul nu a avut acces și pe care, prin urmare, nu l-a putut combate, situație care i-a încălcat lui Lazea dreptul la apărare, principiul contradictorialității și dreptul la un proces echitabil.
„Chiar dacă instanţa are acces la acest document şi la motivele care au dus în fapt la sancţiunea încetării raportului de serviciu a reclamantului, acest lucru nu poate duce la o concluzie contrară, atâta timp cât reclamantul nu are posibilitatea cunoaşterii şi combaterii motivelor care au dus la încetarea raportului său de serviciu”, explică judecătorul în hotătârea pronunţată, prin care a anulat şi dispoziţia şefului IPJ Alba din 7 iulie 2025, considerând că actul prin care Lazea a fost îndepărtat din Poliţie nu a fost motivat astfel încât acesta să-şi poată exercita efectiv dreptul la apărare.
Prin aceeași sentință, Tribunalul Bihor a obligat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Alba să-l reîncadreze pe Călin Lazea pe funcția pe care o ocupa la momentul încetării raporturilor de serviciu, dar cu amendamentul că nu va putea ocupa deocamdată o funcție care presupune acces la documente clasificate. Tribunalul a arătat că, înainte de concediere, acesta era deja pus la dispoziția unității și nu putea exercita atribuții care necesitau avizul Direcției Generale de Protecție Internă, deci şefii instituţiei vor trebui să-i stabilească atribuţii compatibile cu nivelul de acces pe care îl are în prezent.
Inspectoratul trebuie să-i plătească toate drepturile salariale de care a fost lipsit, de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă. Sumele vor fi actualizate cu indicele de inflație și vor fi însoțite de dobânda legală. „Pentru o reparare integrală a prejudiciului suferit, reclamantul este îndreptăţit atât la actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie, cât şi la dobânzile legale aferente acestor sume”, se precizează în hotărâre.
Totodată, IPJ Alba a fost obligat și să-i achite 7.000 de lei, reprezentând o parte din cheltuielile de judecată.
Operaţiunea de compromitere, confirmată de instanţă
Tribunalul Bihor a analizat în detaliu şi acuzaţiile lui Călin Lazea privind hărţuirea la locul de muncă. Judecătorul a pus cap la cap cercetările disciplinare declanşate împotriva poliţistului, presiunile pentru mutarea sa, acuzaţiile lansate în spaţiul public şi campania de denigrare dusă pe reţelele sociale, toate cu dovezi depuse la dosar. La acestea s-au adăugat probele strânse de procurorii DNA în dosarul de corupţie care a vizat foşti şefi ai IPJ Alba, alţi poliţişti şi oameni de afaceri din domeniul forestier.
Din motivarea sentinţei reiese că punctul de cotitură a fost momentul în care Lazea a început să oprească şi să verifice transporturi de lemne. Activitatea lui ar fi deranjat persoane interesate ca aceste transporturi să circule nestingherit, iar după ce agentul a refuzat să plece de la Sohodol au început să apară, una după alta, sesizări disciplinare şi penale împotriva sa. Tribunalul citează în acest sens dintr-o ordonanţă a DNA din 15 mai 2024, în care se arată că, după oprirea unor transporturi de material lemnos, unui comisar-şef din IPJ Alba i-ar fi venit ideea mutării poliţistului. „În urma opririi de către reclamant a unor transporturi de lemne, i-ar fi sugerat acestuia să se mute la un alt post de poliţie din zonă şi, în urma refuzului, au început să apară sesizări cu privire la săvârşirea de către reclamant a unor abateri disciplinare şi fapte de natură penală”, consemnează instanţa, citând DNA.
Hotărârea descrie şi mecanismul compromiterii publice a agentului. Potrivit aceleiaşi ordonanţe DNA, un bărbat ar fi fost plătit pentru a publica pe YouTube o înregistrare cu acuzaţii la adresa lui Lazea. „În schimbul unei sume de bani, a realizat pe YouTube o înregistrare audio-video care conţinea acuze la adresa reclamantului, în marea majoritate aceleaşi redactate de numitul (...) în notele trimise conducerii IPJ Alba, în scopul denigrării reclamantului şi al determinării unei reacţii din partea conducerii IPJ Alba”, se arată în motivarea hotărârii.
Înregistrarea a ajuns chiar la şeful IPJ Alba şi a condus la declanşarea unei noi anchete interne împotriva lui Lazea, iar poliţistul a fost sancţionat disciplinar pentru fapte care erau deja cercetate penal, iar unele dintre acestea s-au dovedit inexistente. „S-a reţinut de către organele de cercetare penală că reclamantului, contrar prevederilor legale, i s-a stabilit vinovăţia şi existenţa abaterilor disciplinare, deşi aceste fapte făceau obiectul cercetării penale, reclamantul fiind sancţionat pentru aceste fapte, deşi organele de cercetare penală au reţinut că acestea nu există”, scrie Tribunalul Bihor în motivarea sentinței.
A fost hărţuit!
Judecătorul a concluzionat că operaţiunea de compromitere a poliţistului a beneficiat de sprijin chiar din interiorul instituţiei, căci reclamaţiile numeroase împotriva lui au fost formulate „şi cu acordul sau prin intermediul unor angajaţi ai IPJ Alba cu funcţii de conducere”.
Tribunalul a explicat că hărţuirea există atunci când conduita unui superior, subaltern sau coleg, legată de raporturile de muncă, are drept scop ori efect „o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului”, afectarea sănătăţii sale ori „compromiterea viitorului profesional”. Tot hărţuire reprezintă şi comportamentul care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii ori integrităţii angajatului, punându-i în pericol munca sau degradând climatul de lucru.
Iar în cazul lui Lazea, a avut exact aceste consecinţe. „Această atitudine a unor superiori sau colegi ai reclamantului a dus la deteriorarea climatului la locul de muncă, reclamantului aducându-i-se acuzaţii denigratoare care au avut ecou în comunitate”, notează judecătorul, care a ţinut să puncteze faptul că majoritatea acuzaţiilor formulate împotriva agentului s-au dovedit neîntemeiate, confirmând „susţinerile reclamantului privind netemeinicia majorităţii acuzaţiilor aduse împotriva sa”.
În aceste condiţii, instanţa a constatat că poliţistul „a fost supus hărţuirii la locul de muncă prin comportamentul adoptat de superiorii săi ierarhici, în legătură cu raporturile de muncă, care au avut ca efect o deteriorare a condiţiilor de muncă şi compromiterea viitorului profesional al acestuia”.
Cu toate acestea, judecătorul a respins solicitarea poliţistului ca instituţiile chemate în judecată să-i plătească, în solidar, daune morale de 100.000 de euro. Instanţa a apreciat că Lazea nu a indicat şi nu a dovedit concret în ce a constat prejudiciul psihic sau afectiv suferit. „Prin anularea actului vătămător, respectiv dispoziţia de încetare a raportului de serviciu, reclamantul beneficiază de o reparaţie echitabilă a unui eventual prejudiciu moral produs”, a stabilit Tribunalul.
Hotărârea Tribunalului Bihor poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.