.jpg)
De la jumătatea acestei luni, Primăria va bloca traficul prin Piața Gojdu, care va fi spartă pentru construirea, în 2 ani, a 5 pasaje subterane. Și asta nu e tot. Din octombrie, după începerea școlii, circulația tramvaielor pe podul Dacia va fi oprită, călătorii urmând să fie transportați cu autobuze pe rute ocolitoare.
„Traficul se va desfășura îngreunat pentru că străzile pe care va fi deviat, cum sunt Sextil Pușcariu ori Mihai Viteazul, au doar o bandă pe sens”, avertizează primarul Florin Birta. Iar „îngreunat” e puțin spus...
Într-un an și jumătate!
Constructorii vor trebui să finalizeze o lucrare de 24 de luni într-un termen cu jumătate de an mai scurt. Pentru Oradea ar fi o premieră! Realizarea celor 5 pasaje subterane din Piața Gojdu -atribuită de mai bine de o lună pentru 84,9 milioane lei plus TVA unei asocieri conduse de constructorul de drumuri și poduri Freyrom și din care mai fac parte Leko Construct, Construcții Erbașu, Metabet, Ritmoteh, Procons Group, Viarom Construct și DA Traffic System - este finanțată din fonduri europene.
Obiectiv al proiectului „Coridor de mobilitate urbană în Piața Emanuil Gojdu - Etapa I”, investiția trebuie încheiată până la finalul actualului ciclu de bugetare europeană, de la sfârșitul anului viitor. Lucrările care vor mai rămâne de executat după decembrie 2023 vor fi plătite din bugetul local.
Primarul Florin Birta (foto) e însă optimist: „Constructorul ne-a promis că, dacă nu vor interveni situații neprevăzute, cum ar fi săpături arheologice suplimentare, va termina la timp”. Birta se bazează pe faptul că în 2018 Freyrom a finalizat Podul Centenarului cu 2 luni mai repede, pentru a fi inaugurat înaintea zilei de 1 Decembrie. Numai că de data aceasta circumstanțele sunt altele...
Lucrări sub trafic
Cele două etape ale proiectului „Coridorul de mobilitate urbană în Piața Emanuil Gojdu”, în valoare totală de peste 22,7 milioane euro, constituie cea mai dificilă și deranjantă investiție de după 1990. Licitate separat, dar atribuite aceluiași antreprenor, lucrările vizează fluidizarea traficului pe direcția bulevardelor Nufărul - Magheru prin coborârea mașinilor în subteran, tramvaiul urmând să circule deasupra.
Primăria a început cu etapa a doua a proiectului, ceva mai simplă, pentru amenajarea unui pasaj subteran, cu 4 benzi și o lungime a zonei acoperite de circa 29 de metri, în zona dintre străzile Sucevei și Griviței. Lucrările sunt programate să se încheie la sfârșitul acestui an, iar potrivit managerului de proiect Ovidiu Guler (foto) din cadrul Primăriei, ce a fost mai greu a trecut. „Jumătate din timpul alocat lucrării a vizat relocarea rețelelor de utilități. Amenajarea rampelor de coborâre în pasaj dinspre Bulevardul Nufărul a mers destul de repede”.
Săptămâna trecută, lucrarea ajunsese la jumătate. „Se lucrează deasupra bazinului în care se vor scurge apele pluviale din pasaj, iar de săptămâna viitoare se va arma radierul în partea de jos a zonei acoperite, pentru a se putea turna betonul”, spune managerul de proiect.
Lucrările se desfășoară sub trafic, cu limitarea circulației la o bandă pe sens, așa că unii șoferi s-au obișnuit să ocolească zona prin Velența sau pe Ceyrat. „E mai lung, dar ajungi mai repede în centrul orașului”, spune Guler. Din cea de-a doua jumătate a lunii, opțiunea va deveni unica...
Vor ataca simultan!
BIHOREANUL a aflat că asocierea Freyrom vrea să atace cele 5 pasaje subterane din Piața Gojdu simultan. „Constructorul va începe din colțul parcului 1 Decembrie, unde este blocul turn, și va merge cu piloții forați până la podul Dacia. Va lucra concomitent, cu 3 foreze, la toate tunelurile”, spune Florin Birta. Lucrările se vor desfășura cu traficul închis. „Dacă vrem să se lucreze în forță, trebuie să eliberăm toată zona. Nu poți lăsa mașinile să intre printre săpături”, zice primarul.
Primul pasaj, cu o lungime a părții acoperite de 18 metri, va subtraversa linia de tramvai de la capătul parcului 1 Decembrie, dinspre Piața Cetății în zona blocului turn. Al doilea și cel mai lung, de 79 metri plus rampele, cu trei benzi pe sens, va coborî sub pământ înaintea Catedralei Ortodoxe, deasupra lui urmând să fie amenajată o piață publică pentru accesul pietonal între parc și Cetate. În continuarea acestuia, cel de-al treilea pasaj, de 21 metri, va subtraversa o parte din actuala „turbogirație”, iar deasupra lui va trece banda de circulație dinspre Bulevardul Magheru către Calea Clujului.
Al patrulea pasaj, de 42,7 metri, va coborî pe sub linia de tramvai prin fața Podului Dacia venind dinspre strada Mareșal Averescu și va ieși la suprafață după pod. Acesta va fi continuat pe direcția Nufărul de al cincilea tunel, de 42 metri, care va subtraversa linia de tramvai în vecinătatea parcului 1 Decembrie.
„Va fi haos”
Lucrările vor da peste cap traficul în tot orașul. „Va fi haos, mai ales după ce va începe școala, pentru că majoritatea străzilor pe care poți ocoli sunt fie înguste, fie în lucru”, spune șeful Camerei Taximetriștilor Bihor, Iosif Rad (foto).
În pregătirea șantierului, constructorii angajați de Termoficare să înlocuiască rețelele din strada Averescu sunt obligați deja să lucreze în două schimburi. „Lucrările trebuie finalizate în 2 săptămâni pentru că acum utilajele ocupă o bandă de mers și șoseaua trebuie eliberată”, spune directorul comercial al Termoficare, Dan Crețu.
Explicația este simplă. „După începerea lucrărilor la pasaje, străzile Mareșal Averescu și Clujului vor fi cu dublu sens, pentru a descărca traficul care intră și iese din oraș”, spune viceprimarul Marcel Dragoș. Astfel, la ieșirea de pe podul Dacia va fi amenajat un sens giratoriu prin care șoferii care vin dinspre Bulevardul Magheru vor putea vira dreapta spre strada Independenței și stânga spre Clujului.
Și ocolit și îngustat!
Dinspre cartierul Nufărul, prin Piața Gojdu, nu va mai circula nimic. Potrivit soluției de trafic care urmează să fie oficializată cu polițiștii rutieri în Comisia de circulație a orașului, șoferii care vor dori să ajungă din Nufărul la podul Dacia vor trebui să ocolească 5 kilometri pe străzi înguste cu câte o bandă pe sens.
Pentru că șantierul se va întinde de la Palatul Finanțelor la podul Dacia, fără posibilitatea unor evacuări pe străzile adiacente, traficul va fi restricționat imediat după statuia lui Dimitrie Cantemir. „Circulația va fi deviată pe străzile Sextil Pușcariu, Parcul 22 Decembrie, Horea, Mihai Viteazul și Independenței, pentru a ocoli zona șantierului”, spune viceprimarul Marcel Dragoș (foto).
De la capătul parcului 1 Decembrie șoferii vor putea vira atât stânga spre Primărie, cât și dreapta spre Calea Clujului, pentru că strada Independenței va deveni și ea cu dublu sens.
Greul va începe în octombrie, când constructorii au programat dislocarea liniilor de tramvai din actuala turbogirație, pentru a săpa sub ele. Tot ce înseamnă transport în comun pe direcția Nufărul – Piața Gojdu, Piața Gojdu – Primăriei – Decebal și Olosig – Gară – Magheru – Podul Dacia va fi preluat de autobuze.
„Efectiv, nu ne putem imagina ce ne așteaptă în următorii 2 ani, până la încheierea lucrărilor”, avertizează Iosif Rad. Oradea n-a mai văzut niciodată lucrări de o asemenea amploare derulate în centrul orașului. Iar dacă lucrurile vor merge prost, nici nu va mai vedea curând...
Vezi mai jos o simulare a pasajelor subterane:
OBSESIA PASAJELOR
Tunel după tunel
În ultimii ani, Primăria Oradea a făcut o „pasiune” pentru amenajarea de pasaje subterane. După ce construirea pasajului pe sub Bulevardul Magheru pe direcția parcul Brătianu - Piața Traian a eliminat punctele de conflict din trafic, municipalitatea vrea să aplice soluția în toate zonele cu probleme similare.
În luna iunie, Primăria a comandat studii de trafic și lucrări de proiectare și pentru un pasaj prin care tramvaiul va coborî în subteran în fața magazinului Crișul, dublat în fața Gării de un altul prin care traficul auto va intra în subteran, iar tramvaiul va rămâne la suprafață.
De asemenea, Consiliul Local a aprobat anul trecut un Plan Urbanistic Zonal potrivit căruia pe strada Tudor Vladimirescu mașinile vor subtraversa prin două pasaje intersecțiile cu Bulevardul Decebal și strada Oneștilor.
Edilii intenționează să finanțeze aceste lucrări din fondurile europene aferente axelor de mobilitate urbană.