Vineri, Muzeul Ţării Crişurilor a încheiat mini-seria prezentărilor noilor expoziţii de bază cu cea de arheologie şi istorie, precum şi cea de istorie a instituţiei. Evenimentul a avut loc în continuarea celor din ultimele săptămâni, când presa a fost invitată să descopere Lapidariul şi expoziţia de Ştiinţele Naturii.
Noua expoziţie se întinde pe jumătate din etajul întâi al clădirii de pe strada Armatei Române 1/A, înfăţişând vizitatorilor trecutul Crişanei şi nu numai, din paleolitic şi până la începutul epocii moderne. Ea a fost prezentată de către directorul instituţiei, Aurel Chiriac, precum şi de muzeografii responsabili cu organizarea sălilor. "A fost un efort de echipă extraordinar, de la arheologi şi muzeografi, la cei care s-au ocupat de design şi multimedia, iar pe măsură ce piesele au fost etalate ne-am dat din nou seama ce patrimoniu imens avem", a spus directorul MŢC. Introducerea sa a fost urmată de cea a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mang, care i-a felicitat pe cei implicaţi în amenajarea expoziţiei.
Cotidianul preistoric
Prima sală a expoziţiei este dedicată preistoriei (paleoliticul, neoliticul şi eneoliticul), respectiv vieţii cotidiene a timpului. Sunt prezentate patru tipuri de habitat, de la peşteră la bordei, evoluţia uneltelor, respectiv piese provenind din diferite situri arheologice din regiune, precum Suplacu de Barcău.
Cea de-a doua sală prezintă epoca bronzului, axată de asemenea pe situri arheologice, pe metalurgia aurului şi evoluţia metalurgiei bronzului. Atracţiile sălii sunt depozitul de bronzuri de la Vadu Crişului, un mormânt din zona Sălacea cu patru schelete umane şi reconstituirea la scară a templului megaron de la Sălacea, cu trei încăperi şi două vetre. Cronologia merge până la sfârşitul culturii Gava, la finalul secolului al IX-lea şi apariţia sciţilor.
Următoarele două săli sunt dedicate celei de-a doua perioade a Epocii Fierului, numită La Tène, respectiv perioadei daco-romane. Expoziţia este pusă în legătură cu migraţia poporului războinic al celţilor către teritoriul de azi al României, între artefactele interesante numărându-se un vas ritual în formă de cizmă, precum şi colecţii de numismatică celtică.
Lumea dacică este relevată prin piese specifice - vase, unelte, arme, piese de podoabă, inclusiv o brăţară de argint descoperită în situl Oradea-Sere, două depozite de vase şi două morminte de la Şimand, cu tot inventarul cu care au fost descoperite.
Migratori şi meşteşugari
Evul mediu se relevă prin produsele evoluţiei culturale şi a tehnicilor de producţie ale vremii, în condiţiile încheierii epocii migraţiilor. Corespunzătoare vremii, muzeul prezintă în aceste săli Tezaurul de vase din argint de la Tăuteu, replica unui atelier de prelucrare a pieptenilor, cercetările din Cetatea Biharia şi reconstituirea unui bordei.
Ca o continuare a expoziţiei din Lapidariu, penultima sală de pe etajul întâi este reconstituirea sălii princiare dintr-o cetate medievală, în care sunt expuse piese de armură şi arme. De aici se ajunge în sala dedicată meşteşugurilor, unde judeţul Bihor are o istorie bogată. Aici pot fi descoperite de la lăzi de zestre la produse ale cojocarilor, argintărie şi piese de podoabă, inclusiv reconstituirea unui interior de sfârşit de secol XVII. Între piesele expuse se numără cele din colecţiile Ipolyi şi Stubenberg, parte a patrimoniului MŢC de zeci de ani. Expoziţia de istorie va continua, pe viitor, pe etajul al doilea al clădirii.
Holul Secţiei de Istorie cuprinde panouri cu informaţii şi obiecte originale referitoare la istoricul Muzeului, începând de la Societatea de Arheologie şi Istorie din Oradea, înfiinţată în anul 1872 şi până în zilele noastre. Tot aici sunt expuse artefacte antice egiptene şi greceşti din colecţia instituţiei.
Întreg etajul întâi al Muzeului Ţării Crişurilor, incluzând secţiile de Ştiinţele Naturii, Arheologie, Istorie şi istoricul instituţiei urmează să fie deschis publicului vizitator din 1 octombrie 2020.