- Alegerile parlamentare din Ungaria vecină pot da startul schimbării regimului „suveranist” al premierului Viktor Orbán
- După un deceniu și jumătate de dominație FIDESZ, marcată de autoritarism, corupție și declin economic și social, partidul lui Orbán este amenințat de un fost aliat, Péter Magyar, devenit, în fruntea TISZA, cel mai credibil adversar
Soldați în genunchi, legați la ochi, care își așteaptă execuția. Este una dintre imaginile pe care partidul premierului Viktor Orbán, FIDESZ, le vrea înșurubate în mințile maghiarilor pentru a-i convinge că, fără el, Ungaria va fi târâtă în războiul din Ucraina. „Acesta e doar un coșmar, dar Bruxelles-ul se pregătește să-l transforme în realitate. Să nu riscăm! FIDESZ e alegerea sigură!”, spune vocea din clipul electoral.
Scena este emblematică pentru atmosfera din țara vecină în preajma alegerilor din 12 aprilie, în care Orbán intră slăbit de urmările propriei domnii, așa încât, spun observatorii, tot ce i-a mai rămas e să inventeze dușmani.
Înaintea scrutinului, la care sunt chemați să voteze 9,6 milioane de cetățeni din Ungaria, dar și aproximativ 200.000 de români de etnie maghiară, BIHOREANUL vă prezintă situația, pronosticurile și posibilele efecte.
Orbánistan
Cum a putut un om, în tinerețe liberal, bursier al Fundației Soros, să transforme cea mai deschisă țară ex-comunistă într-un stat „iliberal”, al cărui lider admiră autocrații din Rusia, China, Turcia? Răspunsul la întrebarea ce-l vizează pe Viktor Orbán își are rădăcinile în urmă cu mai bine de două decenii. Șef al FIDESZ (Fiatai Demokratak Szövétsége - Alianța Tinerilor Democrați) din 1988, premier în 1998-2002, iar din 2010 aflat neîntrerupt la cârma Ungariei prin alegeri câștigate cu două treimi în coaliție cu un partid-marionetă, Partidul Popular Creștin-Democrat (KDNP), Viktor Orbán (63 ani) este cel mai longeviv politician din Europa.
În recenta sa carte „Final de joc - sfârșitul epocii Orbán?”, orădeanul Székely Ervin (foto), fost deputat UDMR, a identificat metodele forte ale liderului de la Budapesta. Orbán a aneantizat stânga ungară așa încât Partidul Socialist, care a dat doi premieri după 1989, nici nu mai candidează la scrutin, dar a eliminat și concurența de dreapta, unde mai există doar formațiunea extremistă Mi Hazank (Patria Noastră), iar Forumul Democrat Maghiar (MDF) și Partidul Independent al Micilor Agrarieni (FKgP) au dispărut.
În campaniile trecute, Orbán l-a avut strateg pe celebrul Arthur Finkelstein, artizanul inventării de inamici - Soros, LGBT, emigranți etc. După invazia Rusiei în Ucraina marii dușmani au devenit tocmai țara victimă, UE și Partidul Popular European, care a și exclus FIDESZ din rândurile sale din cauza derapajelor autocratice.
FIDESZ a schimbat Constituția și legile electorale (de 14 ori!), a capturat presa, a politizat instituțiile, a trucat licitațiile, a centralizat administrația, pedepsind Budapesta prin confiscarea banilor pentru că are un primar de stânga-ecologist și recompensând orășelele și satele pro-FIDESZ, iar sistemul clientelar e atotputernic. „Cine a mișcat în front, a dat un like neinspirat sau share la postări antiguvernamentale s-a trezit șomer”, spune Székely.
Un challenger neașteptat
De doi ani a apărut, totuși, speranța unei schimbări: Péter Magyar (45 ani) și partidul său, TISZA (Tisztelet és Szabadság Párt - Respect și Libertate). Paradoxal, Magyar și-a început cariera în FIDESZ, până la divorțul de soția sa, Judit Varga, fostă ministră a Justiției. „Nu a reușit să se integreze în disciplina FIDESZ”, scria un site independent, Direkt36, despre frustrarea lui că n-a putut urca în ierarhie.
Ca lider al opoziției, Magyar a „explodat” în februarie 2024, după un scandal uriaș: președinta Ungariei, Katalin Novák, fostă șefă a serviciilor de protecția copilului, l-a grațiat pe directorul adjunct al unui orfelinat, condamnat pentru complicitate la pedofilia superiorului său, asta la intervenția unui episcop reformat, fost ministru al Resurselor Umane. Știrea nici nu a fost publicată de agenția oficială MTI, dar societatea a înțeles corupția morală a anturajului lui Orbán, iar protestele masive au dus la demisia președintei.
Episodul venea după un lung șir de alte scandaluri care au compromis reprezentanți și apropiați ai FIDESZ dezvăluiți ca homosexuali, inclusiv un preot vedetă anti-LGBT și un eurodeputat, iar în Budapesta a fost descoperit un bordel ce livra adolescenți dintr-un orfelinat pentru politicieni de rang înalt.
Urmarea? Deși autoritățile au incriminat propaganda LGBT și au amenințat cu amenzi aspre, anul trecut Marșul Pride a adunat în Budapesta 300.000 de unguri, nu ca suporteri ai minorităților sexuale, ci din revoltă față de ipocrizia regimului. „A fost un Waterloo pentru FIDESZ!”, scria un site.
Prețul populismului
În plus, situația economică e tot mai precară. Orbán a preluat guvernarea în 2010, după ce s-au risipit efectele crizei mondiale, iar economia a crescut anual cu 3%, însă numai până la pandemia de Covid din 2020, de atunci fiind puternic afectată de înghețarea fondurilor UE, provocată de îndepărtarea regimului de la normele democratice.
În 2024, Ungaria avea a doua cea mai mare inflație din Europa, deficitul a crescut la 5% și datoria externă la 76% din PIB, iar politicile populiste agravează situația: plafonări de prețuri la carburanți (așa că MOL a vândut în pierdere) și la alimente de bază (cu penurie), majorarea salariului minim, scutirea de impozit a femeilor cu minimum 2 copii, acordarea celei de-a 14-a pensii - toate din bani împrumutați. Pentru 2024, Guvernul a prognozat o creștere de +4,3%, dar economia a scăzut cu -0,5%, Standard & Poor's a retrogradat Ungaria la junk, iar investițiile s-au redus cu 3,8%.
„La fel ca înainte de 1989, și acum problemele sunt insurmontabile. Atunci, însă, sistemul era impus de URSS, acum e alegerea lui Orbán”, arăta economista Mária Zita Petschnig, iar orădeanul Székely Ervin conchide: „Guvernul duce o politică economică diletantă pentru că are ca prioritate servirea clientelei politice, iar intervenționismul statului este sufocant”.
Ungaria suferă, de asemenea, de o puternică degradare demografică, a sistemului sanitar (Ministerul Sănătății a fost desființat, iar competențele trecute la Ministerul de... Interne!) și a celui educațional, cu salarii derizorii, profesori necalificați, școli acaparate de biserici și ONG-uri care propagă „educația patriotică”, de fapt xenofobia.
ALB ȘI NEGRU. Nici figura lui Péter Magyar, liderul TISZA (în foto într-un miting în Cetatea Oradea) nu este lipsită de controverse. După divorțul din 2023, fosta soție l-a acuzat de violență domestică și manipulare, dar și de publicarea unei înregistrări secrete cu ea, doar pentru a câștiga în plan politic, căci a provocat un scandal politic major și a contribuit la căderea politică a lui Judit Varga (medalion) și a președintei Ungariei
Ce vrea Magyar
Prezentat de FIDESZ drept o „creație a Bruxelles-ului”, deci un dușman, cum e și Ucraina, Péter Magyar, din 2024 eurodeputat, a pornit la luptă împotriva regimului. Anul trecut a făcut un turneu în 80 de spitale pentru a dona hârtie igienică și dezinfectante, iar Programul său de guvernare, „Fundamentele unei Ungarii funcţionale şi umane”, promite combaterea corupției, dezvăluirea situației reale a țării, inclusiv a contractelor potentaților din jurul lui Orbán, depolitizarea instituțiilor, dezghețarea fondurilor UE, reabilitarea sistemului sanitar și a învățământului, pedepsirea cazurilor de pedofilie, libertatea presei și autonomie locală.
Pe de altă parte, analiștii atenționează că Magyar nu este un euro-entuziast, declarând că se opune migrației și aderării accelerate a Ucrainei la UE.
El speculează abil, însă, gafele premierului, atât în politica internă, cât și în cea privind maghiarii din afara granițelor. Fiindcă la prezidențialele din România Orbán și-a declarat preferința pentru șeful AUR, George Simion, liderul TISZA a făcut în primăvara anului trecut un „marș de 1 milion de pași” de la Budapesta la Oradea, cu mesajul că pentru Orbán ideologia iliberală este mai presus de interesele naționale. Nu degeaba fostul lider al UDMR Marko Béla afirma că „înfrângerea lui George Simion a fost înfrângerea lui Orbán”.
Campanie: război sau pace
Începută în 21 februarie, campania pentru scrutinul care va stabili cei 199 parlamentari ai Ungariei e prezentată de FIDESZ ca o chestiune de viață și de moarte pentru națiune, Orbán fiind „salvatorul”, iar TISZA și Magyar uneltele Europei și Ucrainei. Țara a fost împânzită de afișe anti-ucrainene, iar internetul cu imagini realizate cu AI ce-l arată pe Zelensky cerșind bani Ursulei von den Leyen și șefului PPE, Manfred Weber, dar FIDESZ răspunde net: „Nem fizetünk!” (Nu plătim!).
Guvernul a blocat cel mai recent pachet de sprijin financiar pentru Kiev, acuzând că Ucraina i-a oprit furnizarea de petrol rusesc prin conducta Drjuba, a dispus oprirea transporturilor de ajutoare pentru ucraineni prin Ungaria și a arestat, recent, 7 angajați ai băncii Oschadbank care transportau 40 milioane dolari, 35 milioane euro și 9 kg aur. Provocarea a funcționat: Zelenski a sugerat că va da trupelor sale adresa lui Orbán, gestul fiind sancționat de Comisia Europeană ca inacceptabil, și inclusiv liderul TISZA l-a somat să-și ceară scuze și să reia aprovizionarea prin conducta Drujba.
Implicare rusească
Observatorii se tem că ieșirea lui Zelenski ar putea să-l victimizeze pe Orbán, care nu stă bine în sondaje. Cu o lună înaintea votului, acestea indicau în rândul alegătorilor deciși un avans cert al TISZA în fața FIDESZ: potrivit Institutului Medián, raportul între partidul lui Magyar și cel al lui Orbán ar fi de 55% - 35%, Závecz Reaserch indică un raport de 50% - 38%, iar Publicus de 48% - 39%, pe când în populația generală, incluzând indecișii, raportul ar fi de 38% - 30%. Singurul alt partid care ar mai intra în Parlament, cu 5%-7%, ar fi Mi Hazank.
Situația este încă în desfășurare, iar premierul Ungariei are și sprijin extern – public, din partea administrației Trump, secretarul de stat Marco Rubio vizitând Budapesta luna trecută, și secret din partea rușilor: potrivit Direkt36, la Ambasada Rusiei ar fi mobilizați „consultanți” cu acoperire diplomatică, desemnați să-l ajute pe Orbán prin acțiuni de război hibrid similare celor folosite cu ocazia alegerilor parlamentare și ale celor prezidențiale din Republica Moldova și din România în 2024 și 2025, ceea ce l-a făcut pe Magyar să ceară vehement: „Rușilor, plecați acasă!”.
Rămâne de văzut dacă „tehnologii politici” ai Kremlinului vor avea pe malul Dunării rezultate mai bune sau mai proaste decât pe cele două părți ale Prutului.
SUSȚINĂTORI ÎN TRANSILVANIA
„Insule” TISZA vs „filială” FIDESZ
Kelemen Hunor, președintele UDMR, și-a declarat susținerea pentru Viktor Orbán și convingerea că 90% dintre etnicii maghiari de aici îl vor vota: „Este varianta mai bună să meargă mai departe Orbán. Poziția lui față de minoritățile maghiare care trăiesc dincolo de granițele Ungariei e o politică națională coerentă și responsabilă, iar Magyar încă nu a oferit nimic care să ne convingă că ar fi un lider mai bun”.
În schimb, Örs Szeghalmi (foto), fost jurnalist la Bihari Napló, coordonator al unei „Insule” TISZA din Oradea (hub informal de susținători), consideră că, „dacă FIDESZ rămâne la putere, e de așteptat să-și continue politicile: centralizare, rețele clientelare, sprijin nu pentru comunitățile maghiare din afara granițelor, ci pentru clientela de partid”, ceea ce „pentru maghiarimea din Transilvania înseamnă dependență și îndepărtarea de valorile lumii libere”.
Dacă TISZA ar prelua guvernarea, însă, va însemna „reorientare pro-europeană, transparență și reforme”, iar asta ar putea duce „și la schimbări în UDMR”: „Nu mai poți continua cu aceiași oameni aserviți FIDESZ-ului”.
PARIU ALL IN
Nu se va schimba nimic
Întrebat de BIHOREANUL ce anume s-ar putea schimba în politica Budapestei față de minoritatea maghiară din Transilvania după alegerile din 12 aprilie, președintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön (foto), este convins că, și dacă ar câștiga TISZA, nu ar face decât să continue linia FIDESZ, argumentând că nici politica României nu se modifică față de românii de peste hotare, indiferent cine guvernează la București. „Politicile publice nu au fost major schimbate în România cu privire, de exemplu, la Moldova, indiferent dacă PSD sau PNL au fost la guvernare. Așa se întâmplă și în Ungaria”, a spus Szabó.
Întrebat din ce motiv anul trecut, când Péter Magyar a fost la Oradea și chiar a trecut prin Pasajul Vulturul Negru, unde se află și sediul UDMR Bihor, liderul opoziției din Ungaria nu a fost primit de niciun lider al organizației, acesta a catalogat demersul lui Magyar drept unul de imagine și a afirmat că, dacă ar fi acceptat o întâlnire, reprezentanții locali ai UDMR ar fi fost „un simplu decor uman”. „O eventuală discuție nu poate fi redusă doar la o simplă acțiune de imagine unde noi să fim un simplu decor uman”, a spus politicianul UDMR-ist, adăugând totodată că „întâlnirile de acest tip au loc în principal cu organizația națională, nu cu organizațiile locale”. Altfel spus, nu putea discuta cu Magyar dacă n-a făcut-o nici Kelemen Hunor...