Convinsă că trăiește „într-un sistem eșuat”, unde valorile nu mai au niciun sens, artista Vioara Bara „urlă” prin pictură.
Președinta Uniunii Artiștilor Plastici Bihor și-a prezentat, sâmbătă, în Galeriile Reperaj din Cetatea Oradea, expoziția intitulată „Între bestie și supraom – Un abis”. Picturile, apreciate de specialiști ca fiind între neo-expresionism și feminism, sunt de mari dimensiuni, și cuprind elemente feminine, păsări, pești, îngeri și demoni.
În debutul vernisajului, artistul plastic Ioan Augustin Pop le-a spus celor câteva zeci de oameni prezenți că Vioara Bara trebuie „respectată în mod special” și iubită. „Vioara Bara vorbește direct și toate fantomele prezente în viața noastră, în existența noastră, ea le pune pe pânză, rămânând în schimb cu sufletul deschis, o iubitoare de oameni. Vioara Bara este mai mult decât populară, este și foarte prietenoasă”, a spus Pop.
„Viziune colaj a unei dramaturgii interioare”
Mult mai detaliat a fost mesajul Magdei Cârneci, critic de artă și poetă, care n-a putut fi prezentă la vernisaj, dar a evaluat în scris lucrările, printr-un text intitulat „Între neo-expresionism și feminism”, citit la vernisaj de către pictoriță. Cârneci a explicat că neo-expresionismul „a fost strigătul de luptă și drapelul estetic cel mai pugnace al generației optzeci din artele vizuale”, iar pictura Vioarei Bara se așază sub umbrela acestui „nou brutalism”.
„Marile ei pânze, adeseori tripticuri, desfășoară, strigă compoziții convulsive cu femei uriașe, îngeri și demoni, animale și păsări și pești, care pun în scenă o răbufnire teribilă de energie emoțională, o dramă ascunsă. Pe fundaluri nocturne, în culori intense, aprige, cu simboluri conturate infantil ca la Chagall sau în arta copiilor, picturile Vioarei Bara copleșesc printr-o viziune colaj a unei dramaturgii interioare”, a transmis criticul de artă.
Cârneci a subliniat că artista, care a practicat scenografia de teatru în viața profesională, se comportă similar și în pictură, punând în scenă, pe pânză „amestecuri de specii, înălțări și căderi, încleștări tensionate, pe fundaluri încărcate, baroce”.
Pe de altă parte, lucrările prezentate acum publicului orădean dezvăluie și preocuparea pentru feminism a Vioarei Bara. „Elementele trupești, fiziologice, sexuale, reproductive, abortive ale condiției feminine sunt ingredientele unor măcelăriri vizuale care-și etalează, cu o perversitate neascunsă a imaginației, dar și cu narcisism, frumusețea și ororile”, a mai evidențiat specialista, care a concluzionat că, „în ciuda brutalității lor explozive, ceea ce emană din pânzele Vioarei Bara este energia dionisiacă a conștiinței de sine eliberate, pline de încredere și putere”.
„Trăim într-un sistem eșuat”
După această prezentare, artista n-a simțit nevoia să mai facă, în „plenul” vernisajului, prea multe precizări. „Vă spun doar o frază care caracterizează ceea ce fac. Trăim - și am trăit - într-un sistem eșuat, unde valorile morale, politice, religioase nu au niciun sens. În momentul în care îți vine să urli pe stradă, pentru ceea ce vezi în jurul tău, eu intru în atelierul meu și pun un urlet mut pe pânza mea”, a spus Vioara Bara.
Apoi, artista le-a stat la dispoziție celor prezenți pentru întrebări sau discuții. Cei mai mulți au dorit, firește, să o felicite și să-i ofere flori, ca o apreciere pentru munca ei.
Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ion Grigorescu” din București, specializarea scenografie de teatru, și cu un doctorat în Artele Teatrului, pictorița Vioara Bara a creat scenografia pentru peste 150 de spectacole de teatru. Simultan, din 1982 încoace, a avut numeroase expoziții personale sau de grup.
Din 2017, ea este și președinta UAP Bihor. În ultimele săptămâni, Vioara Bara și UAP au atras atenția public asupra unui pericol pentru artiști: mutarea Galeriilor Reperaj din Cetate în viitorul spațiu care va fi creat deasupra parcării de pe strada Independenței. Acest spațiu, deși poziționat ultracentral, este considerat nepotrivit de artiști, deoarece va avea pereți din sticlă, pe care nu pot fi expuse lucrări plastice.
Nemulțumirea artiștilor a fost etalată și în numărul din luna mai al publicației „4 foi de artă”, tipărită de UAP Bihor, care a fost disponibil și la vernisajul de sâmbătă.