Ţinut „în sertare” de procurori şi trimis în faţa judecătorilor abia în 2025, la şapte ani după tragedie, cazul copilului de doi ani din Bihor care a murit după un diagnostic greşit s-a închis definitiv. Curtea de Apel Oradea i-a achitat pe cei doi medici trimiși în judecată pentru ucidere din culpă.
Decizia a fost pronunțată vineri, 6 martie, când judecătorii Curții au desfiinţat sentința pronunțată anterior de Judecătoria Oradea (care îl condamnase pe unul dintre medici şi îl achitase pe al doilea) iar, în urma rejudecării, i-a exonerat pe ambii, stabilind că faptele de care erau acuzaţi nu întrunesc elementele unei infracțiuni...
Pneumonie severă
Procesul ajuns la final priveşte moartea lui Tudor, un copilaş de 2 ani care a murit din pricina unei pneumonii nediagnosticate la timp.
Povestea a fost relatată pe larg de BIHOREANUL. Băieţelul răcise şi a fost dus de mama sa în dimineaţa zilei de 26 martie 2018 la pediatrul Mircea Matei, la clinica privată Bioinvest. Acesta l-a consultat, l-a ascultat cu stetoscopul și a stabilit diagnosticul de laringotraheită, prescriindu-i tratament la domiciliu și recomandând ca, dacă starea nu se îmbunătățește, să fie dus la spital.
În aceeași seară, la ora 19:41, Tudor ajungea la Urgențele Spitalului „Gavril Curteanu”. Avea respirație dificilă, iar medicul de gardă, Mihaela Guleș, i-a pus diagnosticul de pneumonie și a cerut analize, după care a plecat acasă. Abia la 21:30, copilul a fost transferat la ATI, când infecția se răspândise deja. A doua zi, la ora 12:40, Tudor era scos de părinți din spital, fără viață.
Expertizele medico-legale au stabilit că băiețelul a murit din cauza unei pneumonii severe, complicată cu sepsis, șoc septic și insuficiență multiplă de organe. Analizele au arătat că minorul fusese infectat atât cu virusul respirator sincițial, cât și cu Streptococcus pneumoniae, o bacterie care poate provoca forme agresive de pneumonie.
O anchetă tărăgănată
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, unde cazul a fost preluat în anchetă, nu s-au grăbit să lămurească povestea. Cercetările s-au prelungit vreme de 7 ani şi au fost extrem de lapidare, anchetatorii rezumându-se să-i cerceteze doar pe medicii care fusese indicaţi de părinţii micuţului că s-au ocupat de el, fără să extindă verificările şi asupra altor cadre.
În final, pe 6 iunie 2025, doi pediatri au fost trimişi în faţa instanţei, pentru ucidere din culpă: Mircea Matei, medicul de la Bioinvest, și Mihaela Guleș, pediatră în cadrul Spitalului Municipal.
Citând rapoartele de expertiză medico-legală întocmite în cauză, anchetatorii au susținut că moartea copilului ar fi fost favorizată de erori medicale aflate „în legătură directă de cauzalitate” cu agravarea stării sale. Experții au indicat deficiențe în conduita medicală atât în cazul pediatrului care l-a consultat la clinică, cât și al medicului care l-a preluat ulterior la Urgențe, apreciind că lipsa unor investigații paraclinice complete a întârziat stabilirea diagnosticului corect și inițierea tratamentului adecvat.
Unul da, altul ba
Dosarul a fost judecat în primă instanță la Judecătoria Oradea, unde procesul s-a încheiat, pe 22 decembrie 2025, cu soluții diferite pentru cei doi medici. Instanța a dispus achitarea doctoriței Mihaela Guleș, considerând că nu există suficiente probe că ar fi comis infracțiunea, dar l-a condamnat pe medicul Mircea Matei, apreciind că acesta nu a recunoscut gravitatea bolii copilului și nu a dispus investigațiile necesare pentru stabilirea unui diagnostic complet.
Matei a primit o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 2 ani, plus 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, fie în cadrul Mănăstirii Sfintei Cruci, fie la Primăria Municipiului Oradea.
Pe latura civilă, Judecătoria Oradea l-a obligat pe doctorul Matei, în solidar cu asigurătorul său, Uniqa Asigurări, la plata unor daune morale în valoare totală de 70.000 euro, plus cheltuieli de judecată.
Cum hotărârea nu a fost definitivă, cazul a ajuns la Curtea de Apel Oradea unde completul format din judecătorii Antik Levente şi Gabriela Ţarcă au fixat termene de judecată strânse, dezbaterile fiind finalizate în numai două luni, în condiţiile în care răspunderea penală în caz se prescria pe 26 martie, în acest an. Pe 6 martie, magistraţii au dat verdictul final...
Soluție schimbată
Potrivit deciziei consultate de BIHOREANUL, cei doi judecători au desfiinţat soluţia Judecătoriei şi au rejudecat dosarul în întregime. Cea mai importantă schimbare a vizat situația pediatrului Mircea Matei - instanța de apel a desființat soluția de închisoare cu suspendare și a dispus achitarea medicului, stabilind că fapta imputată „nu este prevăzută de legea penală”.
În ceea ce o privește pe doctorița Mihaela Guleș, Curtea de Apel a menținut soluția de achitare pronunțată în primă instanță, însă a schimbat temeiul juridic. Dacă Judecătoria o achitase pe motiv că nu există suficiente probe că ar fi comis infracțiunea, instanța de apel a concluzionat că nici în cazul ei fapta imputată nu întrunește elementele unei infracțiuni.
Medicina nu-i matematică
În motivarea deciziei, judecătorii Curții au analizat raportul de expertiză medico-legală din 2023, document pe care se sprijinise în mare parte și acuzarea, dar despre care au consemnat că prezintă incoerențe și formulări contradictorii.
Instanța a arătat, de pildă, că în raport sunt folosite diagnostice diferite pentru aceeași afecțiune, fiind menționate atât laringotraheita, cât și laringobronșita, fără explicații clare. De asemenea, experții au oferit concluzii contradictorii despre starea plămânilor copilului la momentul primului consult: într-un loc afirmă că ambii plămâni erau deja afectați, în altul că „cel mai probabil” exista o pneumonie, iar ulterior admit că nu pot preciza dacă existau semne de afectare pulmonară în acea dimineață.
Curtea a mai remarcat că raportul nu indică în mod concret protocoalele sau standardele medicale care ar fi fost încălcate, iar avizul comisiei superioare care l-a validat nu este motivat în mod detaliat. În consecinţă, judecătorii au concluzionat că expertiza nu se coroborează suficient cu restul probelor din dosar şi nici nu demonstrează culpa medicilor.
De altfel, în opinia instanţei, actul medical nu poate fi judecat retrospectiv ca o ecuaţie cu rezultat garantat. „În condiţiile în care actul medical nu este unul matematic, aplicarea aceleiaşi formule, chiar asumată de standardele medicale incidente (ghiduri/protocoale), nu garantează, indiferent de circumstanţe, acelaşi rezultat”, arată judecătorii, precizând că obligaţia medicului „este una de mijloace, respectiv de diligenţă, de prudenţă, [...] fără a garanta însă obţinerea rezultatului reprezentat de vindecarea bolii”. Totodată, instanţa subliniază că aprecierea unei eventuale erori trebuie făcută „raportat la momentul realizării actului medical, şi nu la momentul producerii rezultatului”.
Atât s-a putut...
Analizând conduita pediatrului Mircea Matei, cel care l-a consultat pe copil în dimineaţa zilei de 26 martie 2018, judecătorii au reţinut că diagnosticul stabilit nu a fost unul nerezonabil în contextul dat. „Inculpatul a emis un diagnostic pe care orice alt medic pus în situaţia sa, la momentul respectiv, l-ar fi stabilit. Inculpatul a acţionat cu bună-credinţă pentru stabilirea unui diagnostic, bazându-se pe simptomatologia, în unele situaţii chiar atipică, prezentă în cauză”, se arată în hotărâre. Instanţa mai notează că lipsa unor semne clinice sugestive pentru o patologie pulmonară severă „excludea, în mod rezonabil, suspiciunea unei afecţiuni pulmonare grave sau a unei stări critice iminente”.
În ceea ce priveşte intervenţia doctoriței de la Urgenţe, Curtea de Apel a apreciat că aceasta a acţionat corect în circumstanţele date. „Inculpata a făcut tot ceea ce i-a stat în putinţă, din punct de vedere medical, pentru a acorda îngrijiri medicale urgente minorului în acele circumstanţe”, arată instanţa. Judecătorii subliniază că prioritatea în acel moment a fost stabilizarea copilului, amintind că „radiografia pulmonară nu tratează, ci doar ajută la stabilirea diagnosticului”, iar „principala preocupare pentru salvarea vieţii copilului [...] a fost stabilizarea acestuia”.
Copilul a ajuns târziu
Instanța a mai remarcat că recomandarea făcută de pediatru, în dimineața zilei de 26 martie 2018, ca minorul să fie dus de părinți la spital, nu a fost urmată imediat. Potrivit probelor din dosar, copilul a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe abia după aproximativ 10 ore de la consultație, interval în care boala a evoluat rapid.
În acest context, judecătorii au explicat că, potrivit legislației privind malpraxisul medical, „responsabilitatea medicală încetează în situaţia în care pacientul nu respectă prescripţia sau recomandarea medicală”. Cu alte cuvinte, dacă recomandările medicului nu sunt urmate, evoluția ulterioară a stării de sănătate nu mai poate fi pusă automat în sarcina acestuia.
Iar în acest caz, prezentarea copilului la spital abia după mai multe ore „a contribuit la agravarea stării de sănătate”, decizia privind momentul internării aparţinând mamei minorului.
Despăgubirile, mutate în civil
În fine, judecătorii au subliniat că evoluţia bolii a fost una excepţional de agresivă. „Este indubitabil că în cazul minorului evoluţia stării de sănătate a fost galopantă şi extrem de imprevizibilă”, arată instanţa, explicând că asocierea dintre virusul respirator sinciţial şi o bacterie a dus la „o evoluţie rapidă spre apariţia complicaţiilor septice [...] şi, în final, la decesul minorului”.
Ca urmare a soluției de achitare pronunțate în apel, au fost înlăturate obligațiile stabilite de prima instanță privind plata daunelor morale - în cuantum total de 70.000 euro -, precum și obligația medicului pediatru de a achita cheltuieli judiciare.
În același timp, instanța a decis să lase nesoluționată acțiunea civilă formulată de părinții și frații copilului, care solicitaseră despăgubiri morale de peste 3 milioane euro. Această soluție le permite părților civile să deschidă o acțiune separată în instanța civilă, dacă vor dori să ceară despăgubiri.
Pe de altă parte, Curtea a admis parțial cererea medicului Mircea Matei privind cheltuielile de judecată și i-a obligat pe părinții copilului să îi plătească câte 5.500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli parțiale în apel.
Decizia Curții de Apel Oradea este definitivă.
