Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia, duminică, 27 iulie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, pe fondul scandalului legat de mituirea unei funcționare ANAF, vreme de 8 ani.
Într-un discurs amplu, acesta a declarat că a avut nevoie de câteva zile de reflecție înainte de a lua această decizie. „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și am decis să fac un pas în spate”, a spus el, precizând că retragerea sa nu trebuie să blocheze reformele inițiate de actualul Executiv.
„A fost frică, nu corupție”, a mai spus el, subliniind că a dat mită nu pentru a se îmbogăți, ci „am dat șpagă de supraviețuire”.
A fost şantaj
Anastasiu a precizat, între altele, că firma sa a fost anchetată timp de trei ani pentru suspiciuni de evaziune fiscală. În aceeaşi perioadă, compania se confrunta cu grave probleme financiare, iar în acest context, un partener de afaceri a semnat contractul fictiv de consultanță cu inspectoarea ANAF, contract ce a fost, de fapt, o formă de mită.
„Aveam de ales între faliment și cedarea la șantaj”, a declarat vicepremierul, spunând că „lucrurile sunt clare în rechizitoriu”.
Anastasiu susține că au existat tentative de remediere a situației pe cale legală: echipa sa ar fi refăcut toate statele de plată și a constatat că, în mod ironic, sumele plătite către stat erau chiar mai mari decât cele datorate. Cu toate acestea, relația cu inspectoarea ANAF ar fi degenerat în solicitări abuzive - excursii, facturi neplătite, favoruri personale întinse pe ani de zile.
Şpagă de... supravieţuire
El a spus că nu a știut despre aceste facturi la momentul respectiv, dar că a aflat ulterior că oamenii din companie au acceptat presiunile „din frică”, întrucât funcționara venise anterior în control și instaurase, în cuvintele lui, „un sistem de teroare”.
Acesta ar fi fost momentul în care, împreună cu partenerul său de afaceri, a decis să se prezinte la DNA și să spună tot ce știau. Partenerul a semnat denunțul, iar Anastasiu a fost audiat ca martor.
„Am fost martor, nu denunţător. Dar am fost declarat șpăgar”, a spus el, vizibil afectat, adăugând că decizia de a colabora cu anchetatorii a fost luată într-un moment de criză existențială, în care miza nu era profitul, ci salvarea companiei.
Vicepremierul a susținut că ceea ce s-a întâmplat nu ar trebui privit ca o mită clasică, de îmbogățire personală, ci ca o „șpagă de supraviețuire”, afirmând că există diferențe între „șpăgile date ca să te îmbogățești” și cele „date din frică, pentru a-ți salva firma și angajații”.
Atac la stat
În plus, acesta a lansat un atac dur la adresa Statului Român, pe care l-a descris drept un partener incorect, opresiv și lipsit de transparență. A denunțat lipsa digitalizării ANAF, controalele arbitrare și rambursările întârziate, acuzând că instituțiile publice „au umilit antreprenorii” timp de ani de zile.
„Statul are miliarde de lei datorii către firme, de la concedii medicale la scheme de sprijin în energie. Evaziunea nu poate fi combătută cu bâta. Avem nevoie de digitalizare, nu de teroare fiscală”, a afirmat el, acuzând că „statul este un asupritor al companiilor din România”.
Dragoș Anastasiu a afirmat că, în urma scandalului, a primit mii de mesaje din partea antreprenorilor, unii dintre ei relatând episoade similare de șantaj, presiune și "bullying" fiscal din partea instituțiilor statului. A citit public un mesaj de la o antreprenoare care, în 2004, a refuzat să plătească „taxa de protecție”, a ajuns în faliment, și-a pierdut bunurile, dar a fost achitată ulterior în instanță.
Anastasiu a folosit acest exemplu pentru a denunța un sistem care a pus mediul privat într-o poziție de vulnerabilitate continuă. În acest context, el a făcut un apel public către antreprenori „să ridice glasul” și să nu mai tolereze abuzurile pe care, spune el, „am fost cu toții obligați să le acceptăm”. Deși a justificat faptele sale drept un compromis făcut în criză, a recunoscut că, „cu mintea de acum, nu aș mai face acest lucru” și ar merge direct la DNA sau ANAF.
Totodată, fostul vicepremier le-a transmis patronatelor și antreprenorilor cu care a colaborat să nu se descurajeze și să continue să sprijine reformele. „Am făcut greșeli și am plătit pentru ele. Plecarea mea nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. Le cer antreprenorilor să nu se demobilizeze”, a transmis Anastasiu.
Pe de altă parte, acesta a fost întrebat dacă a discutat vreodată cu premierul Ilie Bolojan sau cu președintele Nicușor Dan despre faptul că a dat mită timp de 8 ani funcționarei ANAF și a răspuns că nu.
Poveste din... trecut
Demisia vicepremierului vine în contextul scandalului declanșat de dezvăluirile potrivit cărora o firmă deținută majoritar de acesta ar fi plătit, timp de opt ani, mită în valoare de peste 150.000 de euro unei funcționare ANAF. Mita ar fi fost discutată chiar în biroul lui Anastasiu, dar actualul vicepremier a fost exonerat de răspunderea penală, fiind considerat de DNA martor denunțător.
Scandalul a stârnit ample reacții publice, numeroase voci cerându-i premierului Ilie Bolojan să-l demită pe vicepremier. Guvernul a avut inițial o singură reacție oficială, prin purtătoarea de cuvânt, care a declarat că povestea din trecut nu are nicio legătură cu actuala calitate guvernamentală a lui Anastasiu.
Duminică dimineaţa, aflat la Oradea pentru o întâlnire informală cu primari din județ pe tema reformei administrative și a programului „Anghel Saligny”, premierul Ilie Bolojan a declarat pentru BIHOREANUL că „sigur veți avea, până după amiază, o declarație”. La scurt timp după această declaraţie, Guvernul României a anunțat organizarea unei conferințe de presă a vicepremierului. Primul-ministru nu s-a pronunțat încă public asupra subiectului.