Întors pentru a doua oară de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul disciplinar al procurorilor Ciprian Man şi Cristian Ardelean, deschis în celebrul caz al înregistrării din sediul DNA Oradea despre „liniştirea” unor judecători, s-a încheiat marţi, la Consiliul Superior al Magistraturii, cu o nouă soluţie de respingere.
Dacă în primele două rânduri s-au invocat vicii de procedură, acum Secţia a dat o hotărâre de respingere analizând întregul dosar, iar de vină ar fi fost celebra înregistrare, care „nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi folosită ca mijloc de probă”, întrucât ar fi fost obţinută prin încălcarea bunelor moravuri.
Soluţia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi.
O înregistrare cu bucluc
Acţiunea împotriva lui Man și Ardelean fusese pornită după revocarea acestora din funcţiile de procurori DNA în 2019, în urma unor hotărâri luate de Secţia de procurori a CSM, prin care li s-au imputat părerile exprimate într-o înregistrare din sediul DNA Oradea, difuzată în spaţiul public de avocatul Răzvan Doseanu, în care vorbeau despre judecători favorabili şi nefavorabili şi despre „liniştirea” celor din urmă.
Discuţiile, după cum a relatat şi BIHOREANUL, s-au purtat într-un cadru mai larg, în înregistrare auzindu-se şi vocile altor procurori, însă "sancţiunile" i-au vizat doar pe Ardelean şi Man, cărora li s-a imputat limbajul utilizat "la adresa unor judecători de la Curtea de Apel Oradea, de natură a contraria şi indigna opinia publică", respectiv implicarea în "activităţi care prin natura lor pot crea îndoieli cu privire la seriozitatea, independenţa, imparţialitatea şi integritatea procurorilor".
Urmarea? Pe lângă revocarea din funcţii, înregistrarea le-a adus celor doi procurori orădeni o anchetă disciplinară şi o alta penală, aflată în prezent la Secţia de anchetă a magistraţilor din Parchetul General, nici până azi soluţionată, în ciuda faptului că, la cererea celor doi procurori orădeni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în trei rânduri - în 2021, 2022 respectiv 2024 - urgentarea anchetei.
Trei procese, trei motive
În cazul procesului disciplinar, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a dat primul verdict în 2021, când a respins acţiunea Inspecţiei Judiciare pentru un viciu de procedură, şi anume că acţiunea a fost avizată de inspectorul şef Lucian Netejoru, la vremea respectivă instalat șef interimar al Inspecției Judiciare, fără respectarea normelor europene. Concret, CSM a pus în practică hotărârea Curţii Europene de Justiţie, care stabilea că numirea inspectorului şef în septembrie 2018 a fost una politică şi încalcă tratatul Uniunii Europene, iar actele întocmite în timpul interimatului erau nule.
Soluţia a fost atacată, însă, de Inspecţia Judiciară, iar Înalta Curte a dispus continuarea procesului disciplinar, însă, în mai 2023, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a respins din nou acţiunea, de astă dată pentru un alt viciu de procedură: inspectorul care a cercetat cauza celor doi procurori orădeni nu a fost desemnat aleatoriu, aşa cum prevede procedura în materie, ci desemnat de inspectorul şef.
Inspecţia Judiciară a atacat încă o dată soluţia, iar Înalta Curte a retrimis dosarul la CSM unde, marţi, s-a dat un al treilea verdict de respingere. De astă dată, membrii Secţiei pentru procurori în materie disciplinară au analizat întregul dosar, verificând probele depuse de inspectorii judiciari, iar în final au exclus taman înregistrarea care declanşase întregul scandal şi a dus la înfierarea procurorilor. În lipsa acesteia, acţiunea a rămas, practic, nedovedită.
Motivul excluderii? Înregistrarea audio nu putea fi admisă ca probă deoarece a fost obţinută prin încălcarea bunelor moravuri, au concluzionat membrii Secţiei: a fost primită anonim şi „nici până în prezent înregistrarea nu a fost asumată de vreo persoană sau instituţie”. În plus, înregistrarea ar fi trunchiată căci „nu conţine integral dialogul derulat între procurorii Serviciului Teritorial Oradea al DNA, fiind omise atât momentul iniţierii, cât şi cel al finalizării”.
Alt proces respins
Procurorul Cristian Ardelean a mai avut un proces disciplinar în care inspectorii judiciari îl acuzau de „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”.
Acuza vizează un incident produs pe 6 martie 2019, când Ardelean se afla în sala de judecată ca procuror de şedinţă din partea Parchetului Bihor, pentru a susţine versiunea acuzării într-un proces de evaziune fiscală în care inculpată era Nela Secară. Afacerista îl reclamase anterior pentru abuz, susţinând că ar fi hărţuit-o vreme de 6 ani, timp în care a fost arestată, îmbolnăvită şi ruinată pentru că ar fi refuzat să colaboreze cu procurorii care "vânau" judecători cărora să le controleze sentinţele.
În aceste condiţii, Secară a considerat că fostul ei anchetator ar fi trebui să se abţină în cauzele ei. Cum Ardelean nu a făcut-o, ea a înaintat judecătorului o cerere de recuzare, solicitare care a şi fost admisă, după care l-a reclamat pe procuror şi la Inspecţia Judiciară.
O jumătate de an mai târziu, Cristian Ardelean era trimis în judecată disciplinară de inspectorii judiciari, care susţineau că nu a respectat obligaţia de abţinere, existând, deci, "suspiciunea rezonabilă vizând imparţialitatea procurorului". Acţiunea a fost respinsă în trei rânduri de CSM, ultima oară în luna noiembrie, anul trecut, când soluţia a rămas definitivă.
În prezent, Ciprian Man este procuror militar în cadrul Parchetului Militar Cluj, în timp ce Cristian Ardelean este șeful Secției Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.