.jpg)
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hiper-termic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
.jpg)
Fumatul este un viciu care produce numeroase boli şi decese, fiind considerat în ţările dezvoltate principala cauză a bolilor prevenibile şi a morţii premature. Numai în SUA apar în fiecare an peste un milion de noi fumători din rândul copiilor şi adolescenţilor.
Simptomele cancerului pulmonar sunt determinate de efectele locale ale creşterii tumorii, invazia sau obstrucţia bronşiilor, extinderea la nivelul ganglionilor regionali şi dezvoltarea metastazelor la distanţă. În cazul tumorilor centrale şi al celor care afectează bronşiile, bolnavul prezintă tuse, hemoptizie, respiraţie "şuierătoare" şi dispnee, uneori putând exista şi suprainfecţie bacteriană.
Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de deces prin cancer şi afectează cel mai frecvent grupele de vârstă 55-65 de ani, cu precădere bărbaţii. Deşi unele statistici arată că la fiecare 15 ani numărul de cazuri de boală se dublează, campaniile antifumat iniţiate încă de acum 25-30 de ani au dus la menţinerea la un nivel constant al acestora la bărbaţi, iar la femei, din nefericire, creşterea este continuă.
Apendicita acută poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la tineri şi mai rară la vârstele extreme, nefiind influenţată de sex (cu excepţia perioadei dintre pubertate şi 25 de ani, când apare în 2/3 din cazuri la bărbaţi). Perforaţia este mai frecventă la copiii mici şi la vârstnici, iar mortalitatea a scăzut constant, ca de altfel şi numărul de cazuri de boală.
Constipaţia cronică este foarte răspândită în ţările cu standarde ridicate de civilizaţie, 10% din populaţie luând laxative în mod constant. Cauzele cele mai frecvente sunt neglijarea impulsului de defecaţie şi lipsa de iniţiere a acesteia, cu acumularea ulterioară de materii fecale uscate în cantitate mare la nivelul rectului.
.jpg)
Tuberculoza este o infecţie bacteriană cronică determinată de Mycobacterium tuberculosis, caracterizată prin formarea de granuloame în ţesuturile infectate. Localizarea cea mai frecventă este cea pulmonară, dar există şi alte organe care pot fi implicate, cum sunt pleura, pericardul, peritoneul, laringele, bronhiile, unii ganglioni, oasele, organele genito-urinare, meningele, ochii, glandele suprarenale şi pielea.
Tuberculoza este o infecţie oportunistă majoră a persoanelor infectate cu HIV. Statisticile din SUA evidenţiază scăderea constantă a cazurilor de tuberculoză până în 1986, cu tendinţă de eradicare, dar după 1986 s-a constatat o recrudescenţă importantă în contextul epidemiei cu HIV.
.jpg)
SIDA a fost recunoscută pentru prima dată în 1981 în SUA la emigranţii haitieni şi în grupurile de homosexuali din New York, Los Angeles şi San Francisco. Este determinată de virusul imunodeficienţei umane (HIV) şi reprezintă stadiul final al unui şir de boli care apar ca urmare a imunodeficienţei instalate prin infecţia cu acest virus.
.jpg)
Virozele respiratorii sunt determinate de foarte multe virusuri (circa 200, aparţinând de 8 genuri diferite, existând posibilitatea ca să se descopere în viitorul apropiat şi altele), responsabile de 2/3 până la 3/4 din cazurile de infecţii respiratorii acute. Marea majoritate a acestor virusuri atacă căile respiratorii superioare, dar pot afecta şi căile respiratorii inferioare, mai ales la copiii mici.
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie. Epidemiile de gripă de tip A apar teoretic în fiecare an, dar extinderea şi gravitatea bolii este variabilă.
.jpg)
Maladia Alzheimer este considerată cea mai importantă boală degenerativă a sistemului nervos, instalându-se gradat şi provocând lent moartea neuronală. Cauzele sunt în mare parte încă necunoscute, diagnosticul bolii excluzând alţi factori etiologici.
.jpg)
Tulburarea obsesiv-compulsivă face parte din tulburările anxioase şi se manifestă prin prezenţa unor obsesii care apar tot mai des. Obiceiurile personale ciudate sunt ceva obişnuit, dar atunci când acestea determină anxietate marcată care poate merge până la suferinţă personală şi durează mai mult de o oră pe zi, provocând tulburări sociale sau profesionale, avem indiciile acestei boli.
O formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă. Simptomele variază de la un pacient la altul, dar de obicei există o stare de tensiune, hiperactivitate vegetativă, timiditate şi vigilenţă.
.jpg)
În aprecierea igienico-sanitară a surselor de apă, o importanţă deosebită trebuie acordată conţinutului natural de substanţe minerale deoarece acestea participă activ în procesele vitale, organismul primindu-le din mediul extern, inclusiv prin intermediul apei.
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului.
.jpg)
În România de acum 100 de ani existau doar 17 zile caniculare pe an şi acestea numai în luna iulie. În ultimii ani numărul acestora a crescut la 40 şi apar din luna mai, extinzându-se până în octombrie. Ventilatoarele sunt mai puţin eficiente, aşa că aerul condiţionat este cel mai indicat în această perioadă, atât pentru confortul persoanelor sănătoase, cât şi pentru unii bolnavi suferinzi de afecţiuni ce se pot agrava la temperaturi ridicate.
Radiaţiile ultraviolete (RUV) constituie un factor indispensabil pentru procesele vitale, lipsa lor putând determina îmbolnăviri, dar, totodată pot exercita un efect nociv, atunci când acţiunea lor este în exces şi fără adaptare progresivă. Asupra pielii produc pigmentaţie, roşeaţă şi chiar alergii sau arsuri.
.jpg)
Spectrul radiaţiei solare se compune din radiaţii infraroşii (57%), luminoase (41-42%) şi ultraviolete (1-2%). Intensitatea radiaţiei solare variază în raport cu zona geografică, relieful ei, anotimpul, gradul de poluare atmosferică. Radiaţiile infraroşii constituie partea cea mai importantă a spectrului radiant, din punct de vedere cantitativ. Acestea se găsesc pretutindeni în natură, fluxul lor deplasându-se de la corpurile mai calde spre cele mai reci.
.jpg)
Vremea şi clima acţionează asupra organismului, influenţând în mare măsură desfăşurarea proceselor fiziologice, caracterul activităţii economice şi condiţiile de viaţă. Principalii factori care participă la formarea climei sunt latitudinea şi longitudinea geografică, intensitatea radiaţiilor solare, circulaţia atmosferei, relieful zonei şi gradul de industrializare.
Anxietatea este o stare patologică de nelinişte, de teamă, care apare la mulţi pacienţi cu diverse afecţiuni. Între 5 şi 20% din pacienţii internaţi în spital şi între 4 şi 14% din cei care se adresează medicilor de familie sau celor din policlinică suferă de tulburări anxioase.
.jpg)
Încă din 1965, în SUA s-au semnalat cazuri severe de rujeolă, atipică, la copiii vaccinaţi cu 2-4 ani înainte cu vaccin cu virus inactivat, iar ulterior şi la adulţi tineri vaccinaţi cu acelaşi vaccin în urmă cu 20 de ani sau mai mult. De asemenea, s-au înregistrat cazuri de rujeolă atipică la pacienţi vaccinaţi cu virus viu atenuat.
Rujeola sau pojarul este una dintre cele mai comune boli ale civilizaţiei umane care, în ciuda existenţei unui vaccin, rămâne încă o problemă globală de sănătate. Boala este determinată de un virus (virionul rujeolic) şi apare în mod natural numai la om. Înainte de introducerea vaccinării active, epidemiile de rujeolă apăreau o dată la 2-3 ani, cel mai frecvent în lunile de primăvară şi afectau până la 95% din copiii de până la 15 ani din zonele urbane.
.jpg)
Deşi numărul cazurilor de cancer al stomacului sunt în continuă scădere, totuşi această boală rămâne încă o problemă, studiile epidemiologice sugerând că riscul de a face boala este mai mare la clasele sociale cu nivel socio-economic scăzut.
Ulcerul gastric apare de obicei cu 10 ani mai târziu decât cel duodenal, frecvenţa maximă fiind în jurul vârstei de 60 de ani. Boala apare mai des la bărbaţi, iar numărul cazurilor este în uşoară creştere faţă de cele de ulcer duodenal care sunt în scădere.
Ulcerul gastric apare de obicei cu 10 ani mai târziu decât cel duodenal, frecvenţa maximă fiind în jurul vârstei de 60 de ani. Boala apare mai des la bărbaţi, iar numărul cazurilor este în uşoară creştere faţă de cele de ulcer duodenal care sunt în scădere. Majoritatea studiilor efectuate arată că deteriorarea mecanismelor de apărare ale mucoasei gastrice şi agresiunea directă asupra sa sunt principalele cauze ale bolii.
.jpg)
Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal are 4 obiective majore: ameliorarea durerii, accelerarea procesului de vindecare al leziunii ulceroase, prevenirea recăderilor şi a complicaţiilor. Eficienţa multiplelor tratamente efectuate, mai vechi şi actuale, este discutabilă, având în vedere tendinţa la vindecare spontană a bolii, caracteristică a evoluţiei naturale a acesteia.
Ulcerul duodenal este o boală cronică ce afectează circa 10% din populaţie şi care prezintă o tendinţă de scădere, mai ales în ţările dezvoltate. Frecvenţa este asemănătoare la ambele sexe, iar evoluţia bolii este spre vindecare şi apoi reapariţie. Cauzele bolii nu sunt pe deplin elucidate, dar este clar că existenţa secreţiei acide gastrice este factorul cheie.
.jpg)
Gastrita este o inflamaţie a mucoasei gastrice. Nu se poate vorbi despre gastrită ca despre o boală singulară, ci despre un grup de boli care au în comun modificări la nivelul mucoasei gastrice şi care se dosebesc clinic între ele.
.jpg)
Astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a acestora la o multitudine de stimuli. Clinic se caracterizează prin paroxisme de dispnee, tuse şi wheezing. Boala este episodică, manifestările acute alternând cu perioade asimptomatice.