Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat, joi seara, la solicitările jurnaliștilor, de ce Guvernul nu a aprobat automat miile de angajări solicitate în sistemul sanitar, afirmând că înaintea deblocării posturilor trebuie analizate activitatea fiecărui spital, gradul de ocupare a paturilor și ponderea salariilor în cheltuieli. El a cerut reorganizarea secțiilor fără pacienți și mutarea personalului spre domeniile în care există un deficit real.
Declarațiile au fost făcute după ce Guvernul a aprobat memorandumul privind deblocarea posturilor necesare pentru situația de urgență de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București. Premierul interimar a fost întrebat cum s-a ajuns ca un bebeluș să moară așteptând eliberarea unui loc la Terapie Intensivă, pe fondul lipsei de personal.
26.000 de posturi cerute
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, în sectorul public de sănătate lucrează aproximativ 193.000 de persoane, iar solicitările transmise Guvernului în această perioadă vizează deblocarea a 26.000 de posturi, adică peste 10% din personalul existent.
Din acestea, Ministerul Sănătății a propus aprobarea a aproximativ 7.600 de posturi. Dacă toate ar fi ocupate de la începutul anului viitor, impactul bugetar ar ajunge la aproximativ un miliard de lei anual, a susținut premierul.
Bolojan a spus că Guvernul nu poate aproba angajările fără o analiză a situației fiecărei unități sanitare.
„La aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul public de sănătate din România ni s-a solicitat aprobarea deblocării a 26.000 de posturi. Discutăm de mai mult de 10% din numărul total de angajați. Dacă, ipotetic, de la începutul anului viitor ar fi ocupate cele aproximativ 7.600 de posturi propuse de Ministerul Sănătății, ar însemna aproximativ un miliard de lei suplimentar numai pentru cheltuielile de personal, fără ca noi să analizăm problemele majore pe care le avem în sănătate”, a declarat el.
Paturi goale, cheltuieli mari
România are aproximativ 132.000 de paturi de spital, dintre care circa 90% se află în sistemul public, iar gradul mediu de ocupare este de 63%, a afirmat Bolojan.
Există însă spitale unde sunt folosite doar 40-45% dintre paturi. În același timp, cheltuielile de personal reprezintă, în medie, 65% din sumele contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În aproximativ 50-60 de spitale, salariile ar consuma până la 90% din valoarea contractelor, potrivit premierului interimar.
„Asta înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize și pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”, a afirmat Bolojan.
Acesta a prezentat și evoluția cheltuielilor de personal din sănătate, care ar fi crescut de la aproximativ 6 miliarde de lei în 2015 la peste 25 miliarde de lei în 2025.
În plus, două treimi din banii pentru salarii sunt transferați spitalelor independent de numărul pacienților tratați și de serviciile medicale efectiv prestate.
„Managerii spitalelor publice din România încasează, în medie, două treimi din banii de salarii, chiar dacă, ipotetic, nu ar trata niciun pacient. Doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile acordate pacienților. Dacă vom continua cu acest sistem, în care două treimi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci sau nu activitate, nu ne vor ajunge niciodată banii”, a spus premierul interimar.
Angajări în funcție de activitate
Bolojan a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să finalizeze până luni o analiză pe baza căreia să fie prioritizate solicitările de angajare.
Spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională sau cu un grad de ocupare a paturilor sub medie ar urma să fie depunctate atunci când solicită posturi suplimentare.
Dacă ambele situații se regăsesc în aceeași unitate, activitatea ar trebui analizată la nivelul fiecărei secții, a spus acesta.
„Acolo unde avem secții care nu au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dislocat către secțiile care au activitate sau trebuie înființate secții pentru care există cerere. În loc să avem două sau trei secții fără activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zonele în care avem un necesar”, a declarat Bolojan.
El a dat ca exemplu îngrijirile paliative, arătând că România are numai aproximativ 4.000 de paturi de paliație, deși nevoia este mult mai mare.
Despre criza de la „Marie Curie”: „Managerul își poate reorganiza spitalul”
Întrebat despre criza de la „Marie Curie”, Bolojan a spus că deblocarea posturilor trebuie făcută rapid acolo unde este demonstrată nevoia de personal.
În același timp, el a arătat că managerii au posibilitatea de a muta angajați între secțiile aceleiași unități și de a reorganiza activitatea, cu aprobarea Ministerului Sănătății.
„Este o situație regretabilă să ajungi cu o boală gravă la spital și să nu ai loc, indiferent că este vorba despre un bebeluș sau despre un vârstnic. Dar un manager de spital are posibilitatea, printr-o solicitare de aprobare la Ministerul Sănătății, să mute personal dintr-o zonă în alta în interiorul spitalului și să-și reorganizeze secțiile. Acolo unde este nevoie de personal, trebuie aprobat cât mai repede posibil ca oamenii să poată fi angajați. Dar acolo unde avem personal în exces, paturi care nu sunt ocupate și secții fără adresabilitate, soluția nu este să angajăm suplimentar, pentru că nu mai avem de unde să-i plătim”, a spus Bolojan.
Premierul a invocat și experiența sa de 12 ani ca primar al Oradiei, oraș în care spitalele se află în subordinea Primăriei.
El a susținut că reforma sistemului trebuie făcută pe baza datelor privind activitatea medicală, astfel încât personalul și banii să fie direcționați spre secțiile în care pacienții au nevoie efectiv de servicii.
Pe de altă parte, în aceeași conferință de presă, Ilie Bolojan a vorbit și despre obligativitatea publicării declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor, prelungirea termenului pentru aplicarea TVA redus la locuințe din cauza blocajului de la Cadastru, legea salarizării bugetarilor, proiectele și fondurile din PNRR, dar și despre situația aprovizionării cu carburanți. Premierul interimar a fost întrebat și despre refuzul autorităților din Oradea de a aviza marșul Oradea Pride, subiect în legătură cu care a spus că nu s-a documentat încă.