Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor au anunţat, joi, finalizarea cercetărilor în cazul unei orădence care, prin intermediul unor persoane fără adăpost, a "ţepuit" patru instituţii bancare cu peste 130.000 lei.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Biroul de presă al Poliţiei Bihor, ancheta în caz s-a desfăşurat faţă de cinci persoane: trei femei cu vârste de 53, 55 și 45 de ani, din Oradea și din comuna Sânnicolau Român, și față de doi bărbați de 63, respectiv 61 de ani, ambii din Oradea, acuzaţi, după caz, de înșelăciune în formă continuată, instigare la înşelăciune în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și uz de fals în formă continuată.
Afacerea, spun poliţiştii, a fost gândită de o orădeancă de 53 ani. "În perioada ianuarie - februarie 2019, aceasta ar fi racolat celelalte patru persoane cercetate în aceeași cauză, care aveau o situație materiale precară, cărora le-ar fi întocmit documente de venit fals și pe care le-ar fi instigat să le folosească la patru instituții bancare, pentru obținerea unor credite de nevoi pesonale", se explică în informare.
Întreţinută din credite
Cu documentele respective, ceilalţi patru bihoreni au solicitat 12 credite de nevoi personale, ataşând, pe lângă documentele de venit falsificate, decizii de pensionare și cupoane de pensie măsluite, în care se atesta, în mod nereal, că ar fi pensionari și ar realiza venituri lunare. Din cele 12 solicitări de împrumuturi au fost aprobate şi obţinute şapte, în valoare totală de 130.300 lei.
Din respectiva sumă, orădeanca de 53 ani a păstrat pentru sine şi a folosit în interes personal cea mai mare parte a banilor obţinuţi, prejudiciul fiind recuperat doar parţial de poliţişti, prin aplicarea unor măsuri asiguratorii.
Dosarul cauzei a fost înaintat, acum, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, cu propunere de trimitere în judecată a tuturor celor implicaţi.
Beneficiara întregii afaceri se numeşte Mariana Ţuţu, o fostă chelneriţă, proxenetă, care e anchetată în prezent şi pentru alte înşelăciuni. Cazul a fost prezentat deja de BIHOREANUL în urmă cu doi ani, la scurt timp după ce cupoanele de pensie măsluite depuse la bănci pentru obţinerea creditelor au ajuns în mâna unui funcţionar al Casei Judeţene de Pensii, instituţie care a sesizat escrocheria Poliţiei Bihor.
Funcţionarul a sesizat că atât deciziile de pensionare, semnătura directorului Casei judeţene de Pensii Bihor, dar şi ştampila instituţiei fuseseră falsificate. Ulterior, poliţiştii care au preluat cercetările în caz i-au găsit şi pe beneficiarii creditelor, oameni fără adăpost şi cerşetori, care au recunoscut că "afacerea" le-a fost propusă de orădeanca Mariana Ţuţu, care le-a dat haine bune, le-a făcut copii de pe buletine şi a mers cu ei la bănci. Banii primiţi i-a luat ea, mai puţin câte 1-2.000 lei oferiți lor pentru "efortul" depus.
Proxenetă dovedită
Ţuţu este celebră. În 2013, tot BIHOREANUL a scris că femeia, pe atunci chelneriţă, a fost reţinută de agenţii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate şi apoi trimisă în judecată de procurorii DIICOT fiindcă racolase o adolescentă de 16 ani ai cărei părinţi erau în divorţ, găzduind-o la ea acasă şi punând-o la "produs" în Felix, la Piatra Craiului, Bulz şi Negreni, pentru 100 lei/oră de la clienţii români şi 50-100 euro de la străini.
Femeia a şi fost condamnată la 4 ani de închisoare cu suspendare, dar nu s-a potolit. În 2016 a fost angajată ca bonă de o orădeancă, studentă la Medicină, pe al cărei soţ de origine nigeriană, Oviarobo Osagie Enabulele Hope, neurolog într-un orăşel din Germania, l-a reclamat la Poliţie susţinând că a introdus în România ilegal dimetil-mercur, pentru că a vrut să o otrăvească şi pe ea şi pe fiul ei, din gelozie, fiindcă acesta din urmă ar fi făcut sex cu soţia lui.
În realitate, după cum s-a descoperit în urma procesului declanşat, femeia a minţit. Doctorul a fost achitat pentru acuzaţia de tentativă de omor, dar a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pentru trafic cu dimetil-mercur, substanţă folosită în investigaţii imagistice şi destinată, de fapt, unui spital privat pe care Hope îl deţinea în Nigeria, unde era dusă din România de sora sa, studentă în Bucureşti.