Agenția Națională de Integritate reușea luna trecută o nouă „captură” în Bihor, anunțând că primarul comunei Husasău de Tinca este vinovat de incompatibilitate pentru că între 2020-2024, ca PFA, a încheiat contracte de 39.000 lei cu Administrația Bazinală de Ape Crișuri. Făcând pentru aceasta măsurători topografice pentru lucrări anunțate pe SEAP, nu a prejudiciat nici bugetul Primăriei, nici pe cel al ABA. Dacă nu le făcea el, le făcea altul. Formal, n-a fost „pe lege”, dar nici n-a siluit-o. Până una, alta, a contestat raportul ANI în justiție, amintind de alte două chixuri ale ANI ce arată că instituția se ține de „cioace”.
Un fost edil al comunei Tinca a obținut în justiție anularea verdictului de incompatibilitate cu care s-a ales fiindcă nu și-a închis o firmă care nu făcuse niciodată vreo operațiune, nici cu Primăria, nici cu vreo altă entitate, publică sau privată. Un alt fost primar, din Avram Iancu, a fost pus la stâlpul infamiei pentru conflict de interese, semnând un act prin care familia sa a obținut „foloase materiale”. De fapt, a aprobat pur formal angajarea soției, pe un salariu infim, ca însoțitor pentru fiul lor cu handicap grav din naștere, certificat înainte ca el să fi ajuns primar. A îndeplinit o formalitate, dar n-a mai avut voie să candideze și, de altfel, s-a și retras din orice activitate publică.
De la Dragnea încoace, ANI a „fugărit” doar plevușcă, aleși comunali, dar nu s-a atins de miniștri, senatori, deputați, șefi de companii de stat. Am cerut ANI, oficial, să comunice câți aleși locali și câți parlamentari a cercetat în ultimele trei legislaturi, pe câți i-a găsit în incompatibilitate, în conflict de interese ori cu averi nejustificate și în câte situații rapoartele i-au fost anulate. Transmis de ANI după 10 zile, fără semnătură, nume și funcție, răspunsul are doar două fraze, în care se susține că instituția nu are „date statistice” nici privind funcțiile persoanelor investigate, nici eșecurile încasate prin anularea rapoartelor.
Nici pe site-ul propriu ANI nu suflă o vorbă despre rateuri, dar scotocind prin el am aflat ce mari resurse are această instituție și cum ouă ea mărgeluțe. În 2024, ultimul pentru care și-a prezentat public bilanțul, a întocmit 25 de rapoarte de incompatibilitate, 34 de conflicte de interese și 9 de averi nejustificate (din care cine știe câte vor fi anulate!), iar cel mai valoros „trofeu” a fost un prefect (nu e clar dacă literalmente fost sau încă în funcție), urmat de doi consilieri județeni și de doi primari. Și toate astea cu 94 de angajați și cu cheltuieli salariale de 17,29 milioane lei, ceea ce înseamnă, global, peste 15.000 lei/lunar/angajat.
În 2007, când a fost înființată ca instituție autonomă supusă exclusiv controlului Parlamentului, despre ANI se spera că va fi un gardian al moralității demnitarilor. După nici 20 de ani, a ajuns o fantoșă care nu pare a folosi la nimic altceva decât să-și mistuie, în tihnă, banii.