Ultima zi a anului vechi și prima din cel nou sunt speciale în multe culturi, încărcate fiind de obiceiuri și de superstiții.
Aho, aho, copii și frați!
În România, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, adică între Crăciun și Bobotează, se colindă și se umblă cu steaua ori cu capra, scrie news.ro, într-un articol dedicat tradițiilor și superstițiilor de Anul Nou.
În „Calendarele poporului român”, de Antoaneta Olteanu, se precizează că finalul de an trebuie să găsească casele dereticate și curate, la fel și curțile și grajdurile.
Totodată, la final de an pornește la drum Plugușorul, un obicei vechi al românilor. „Uratul cu plugul sau cu pluguşorul practicat de copii şi de feciori în grupuri separate implică uneori prezenţa fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor. Satul întreg se adună în colacul care îi conţine simbolic pe toţi şi se desface apoi în bucăţile împărţite egal. Trupul pâinii va trăi identic în fiecare dintre actorii şi martorii ritului”, scrie Şerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”, potrivit news.ro.
O altă datină este Mersul cu Buhaiul, o putină cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie bine întinsă, cu o coamă din păr de cal și care produce un sunet ce seamănă cu mugetul unui taur.
Cu ursul, cu capra...
În seara Anului Nou se mai practică Jocul Ursului, un joc popular cu măști despre care se crede că este aducător de fertilitate, iar în ziua de An Nou Jocul Caprei.
Potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, citat de news.ro, capra şi jocul ei reprezintă un ritual care compune o imagine fioroasă: „O construcţie simplă şi ingenioasă de lemn sau, în mod excepţional, din fire şi bare metalice constituie suportul, coloana vertebrală a caprei care susţine capul cornut cu maxilarul superior mobil. Mânuitorul caprei ascuns sub o pânză de care atârnă fâşii de hârtie colorată sau fire vegetale face să clămpăne fioros, ritmic, botul caprei, ameninţându-i pe spectatori. Salturile acrobatice ale jucătorului de capră, zgomotul fălcilor lovite, sunetul clopoţelului atârnat de maxilar, sclipirea oglinzilor fixate deseori pe blana textilă a caprei, compun o imagine voit ţipătoare, fioroasă şi comică în acelaşi timp, în care preoţii vedeau poate pe drept cuvânt figura diavolului”.
Copiii obișnuiesc că umble și cu sorcova, ca o baghetă magică ce împrăștie sănătate și tinerețe.
Ce cred românii
Românii mai cred că în noaptea dintre ani, trebuie să aibă bani în buzunar, dar și că nu trebuie să dea bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie, ca să nu sărăcească în anul care vine.
Pe masa de Revelion se pune vâsc, pentru noroc. De asemenea, unii au negreșit pe mese smochine și struguri, simbol al belșugului.
O altă superstiție spune că prima persoană care trebuie să intre într-o casă în prima zi din Anul Nou trebuie să fie neapărat bărbat, și e chiar mai bine dacă are la el vâsc, sare și pâine.
Românii mai cred că nu se agață calendarul anului nou înainte ca cel vechi să se fi sfârșit, pentru că aduce ghinion, la fel cum nu se aruncă nimic din casă în prima zi, nici măcar gunoiul, pentru că se aruncă... norocul.
O altă superstiție este că în noaptea dintre ani nu se consumă carne din pasăre, ci preferabil de pește, iar în prima zi din an nu se mătură și nu se spală, tot pentru a preveni sărăcia.