- Multipremiatul film „Anul Nou care n-a fost” poate fi văzut într-o proiecție-eveniment la Muzeul Țării Crișurilor
- Actorii Mihai Călin și Andrei Miercure, alături de reprezentanți la CNSAS, vin la Oradea pentru vizionare și o dezbatere despre comunism, memorie și adevăr, ocazie cu care publicul va putea să vadă și „recuzită” autentică folosită de Securitate
Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor se transformă, marți, într-un loc de (re)întâlnire cu istoria recentă.
Filmul multipremiat „Anul Nou care n-a fost”, semnat de regizorul Bogdan Mureșanu, va fi proiectat la Oradea în prezența actorilor Mihai Călin și Andrei Miercure, într-un eveniment ce reunește cinemaul, cercetarea istorică și memoria colectivă.
O România care fierbe
Evenimentul din seria „Colocviile Muzeului Țării Crișurilor” va avea loc pe 21 octombrie, de la ora 16, și va debuta cu proiecția filmului „Anul Nou care n-a fost”, care poartă privilegii în urmă cu mai bine de 35 de ani, într-o Românie care să fie fierbe, dar nimeni nu vorbește despre asta.
„Viața pare să continue ca de obicei, cu piese de teatru cenzurate, case demolate, proletari adunați pentru o mare demonstrație, momente artistice ale studenților care ironizează comunismul, în același timp cu spectacolele TV care se pregătesc de Anul Nou pentru glorificarea lui Ceaușescu. În disconfortul caselor neîncălzite, oamenii se luptă cu problemele vechi de când lumea: diferențele de opinie dintre tată și fiu, nostalgia după un fost iubit sau ura față de mama soacră. Dar, mai presus de toate, Securitatea veghează vigilent. Șase personaje și poveștile lor de viață aparent paralele se întâlnesc în anumite puncte invizibile ale acestei tragicomedii, iar la explozia unei petarde toate duc la o rezoluție comună: sfârșitul unei lumi, căderea regimului comunist în România”, transmit creatorii peliculei.
Care a șters dictatura...
Regizorul Bogdan Mureșanu spune că a vrut să abordeze momentul Revoluției „din perspectiva microscopică a oamenilor obișnuiți, și nu de sus în jos”. „Am vrut să recreez acel moment în care schimbarea a avut loc fără ca măcar să fie observată. O schimbare care a șters complet o dictatură pentru a face loc libertății și demnității”, arată el.
Cu Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Emilia Dobrin, Mihai Călin, Iulian Postelnicu și Andrei Miercure în distribuție, peliculă a fost distinsă cu mulți premii, printre care: Cel mai bun film al secțiunii Orizzonti; Premiul FIPRESCI pentru Cel mai bun film, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film, și Premiul Bisato d'Oro 2024 pentru Cel mai bun scenariu - Veneția 2024, Biennale Cinema; Premiul pentru Cel mai bun film B3 la Festival of the Moving Image, Frankfurt, 2024. A primit și 10 trofee la Premiile Gopo 2025, inclusiv pentru regie, scenariu și interpretare.
Pe coloana sonoră apar melodii care contribuie la reconstituirea epocii, interpretează de artiști ca Mirabela Dauer, Dida Drăgan și formația orădeană Celelalte Cuvinte.
Șperaclul Securității
Proiecția va fi urmată de o dezbatere despre mecanismele fricii și ale controlului din timpul regimului comunist, moderată de istoricul Gabriel Moisa, managerul MȚC.
Pe lângă actorii Mihai Călin (foto) și Andrei Miercure, la eveniment sunt invitați și Germina Nagâț, membră în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, orădeancă de origine, și Andrei Galiță, investigator al CNSAS. Cei doi vor susține prelegeri despre metodele și tehnicile fostei poliții politice, inclusiv despre recrutarea minorilor către Securitate.
Publicul orădean va putea vedea, în premieră, și o mică expoziție cu obiecte folosite de Securitate: o cameră video, un aparat de radio Romera cu cameră foto integrată, un șperaclu folosit la pătrunderi în locuințe pentru percheziții secrete, și un dosar-replică la „Cazul Mugur Călinescu”, tânărul președinte a primit mesajul care a început să primească.
Rețetă anti-nostalgie
Evenimentul este organizat de MȚC și CNSAS în parteneriat cu redacția BIHOREANUL . Intrarea va fi liberă, în limita celor 150 de locuri disponibile.
Directorul Muzeului, Gabriel Moisa, subliniază că este „o ocazie rară de întâlnire cu protagoniștii unui film extraordinar, multipremiat, reprezentativ pentru ilustrarea unei epoci ce suscită nu doar interesul istoricilor, ci și pe cel al publicului larg, și totodată de a asculta experți cunoscuți în studierea comunismului și a Securității”.
Investigatorul Andrei Galiță (foto) de la CNSAS punctează, rândul său, cât de relevante sunt realitățile regimului comunist în contextul tumultului din societatea de acum. „Filmul a apărut cu câteva luni înainte ca societatea românească să fie zguduită de efectele nostalgiei după național-socialismul lui Nicolae Ceaușescu, în același timp în care «Istoria Comunismului din România» devenea materie obligatorie pentru toți liceenii din anii terminali”.
Așadar, spune Galiță, „împreună cu documentele pe care le-am selectat din Arhivele Securității, pelicula constituie o rețetă eficientă în procesele de combatere a nostalgiei, de aducere la lumină a adevărului istoric și de transmitere către generația tânără a argumentelor care trebuie să ne împiedice să credem că «înainte era mai bine»”...