Arsenie Boca a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română și, astfel, primește titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, urmând să fie cinstit pe 28 noiembrie.
Decizia a fost luată în cea mai recentă ședință a Sfântului Sinod al BOR (desfășurată pe 11 și 12 iulie), când s-a hotărât și canonizarea altor 15 preoți ori călugări.
„Din timpurile prigoanei comuniste”
„În zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, transmite Patriarhia Română, adăugând că printre principalele hotărâri luate s-au numărat cele privind „aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, urmând ca textele liturgice ale unora să fi completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod”.
Pe lista viitorilor sfinți ai BOR apare și „Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie”.
„Este foarte important să cinstim în mod deosebit pe acești mărturisitori și duhovnici din timpurile prigoanei comuniste din timpul vremurilor grele ale secolului al douăzecilea”, a afirmat Patriarhul României, în deschiderea ședinței Sfântului Sinod, citat de Antena3.ro.
Lista completă a noilor sfinți recunoscuți de BOR:
Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august;
Conform site-ului BOR, Basilica.ro, „proclamarea canonizării noilor sfinți va avea loc anul următor când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie”.
Patriarhia a făcut publice icoanele realizate în cinstea celor 16 sfinți români, așadar inclusiv cea a lui Arsenie Boca (fotografia principală).
Închis de mai multe ori
Și înainte de canonizare, Arsenie Boca era deja considerat de credincioșii ortodocși „Sfântul Ardealului”.
Născut în 1910 la Vaţa de Sus (jud. Hunedoara) cu numele de mirean Zian Vălean Boca, Părintele Arsenie Boca a fost teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (jud. Braşov) şi apoi la Prislop (Hunedoara). După instaurarea comunismului, a intrat în vizorul regimului din cauza popularităţii uriaşe în rândul credincioşilor şi a faptului că susţinea o mişcare de reînviere duhovnicească de inspiraţie naţionalist-legionară.
Din acest motiv, dar şi pentru sprijinul dat unor partizani legionari din Munţii Făgăraşului, călugărul a fost arestat de mai multe ori între anii 1945-1956.
După eliberarea din temniţe, a lucrat ca pictor de biserici, iar în 1964 s-a retras la Mănăstirea Sinaia, unde a trăit până în noiembrie 1989, prorocind căderea comunismului, Revoluţia din decembrie şi executarea lui Nicolae Ceauşescu.
A fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, la crucea sa rugându-se de atunci zeci de mii de pelerini în fiecare an.
BIHOREANUL a scris în trecut cum un bihorean cu probleme legale și soția sa - Alexandru Talpoş (fost Andor) și Diana Talpoș - și-au înregistrat marca Arsenie Boca, vrând să se înstăpânească pe imaginea călugărului.
De asemenea, în 2021, a publicat un reportaj cu nepoata părintelui Arsenie Boca, care trăia într-un centru pentru vârstnici în Bihor, fiind vizitată des de oameni care voiau să o cunoască și s-o asculte povestind pe cea care a fost martoră a tinereţii călugărului şi i-a fost nu doar rudă, ci partener de joacă şi prieten deopotrivă.