Dosarul în care fosta primăriță din Brusturi, Livia Bârlău, și primarul din Spinuș, Alexandru Fonai, erau acuzați că au obținut ilegal peste 7,1 milioane de lei prin PNDL 2 a fost clasat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Soluția de clasare îi scapă de acuzații și pe omul de afaceri Gabriel Mirghiș, anchetat pentru complicitate, precum și pe fratele său, Ioan-Marinel Mirghiș. În plus, procurorii nu au putut dovedi nici suspiciunile privind șpăgile mascate vehiculate între firma afaceristului Gabriel Mirghiș și cea a mamei ex-primăriței din Brusturi.
Acuzațiile au fost formulate în dosarul în care, în toamna anului 2021, anchetatorii au făcut percheziții la Primăriile Brusturi și Spinuș, dar și la alte patru adrese din Bihor și Sălaj, verificând modul în care au fost derulate contracte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2), pentru suspiciuni de fraudă.
Nereguli și falsuri
La vremea respectivă, procurorii le imputau celor doi edili că au folosit documente false în fața finanțatorului care a decontat 4.383.983 de lei pentru lucrarea „Alimentare cu apă în comuna Brusturi, județul Bihor” și 3.104.479 de lei pentru „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în comuna Spinuș, județul Bihor”.
Concret, era vorba de două autorizații de construire ce păreau emise de Consiliul Județean Bihor, dar erau contrafăcute, depuse de omul de afaceri Gabriel Mirghiș. Acesta conducea firma M-Procons Stil SRL, care proiectase ambele investiții și executa lucrarea de alimentare cu apă din Brusturi. La Spinuș, drumurile erau construite de o asociere condusă de firma fratelui său, Ioan-Marinel Mirghiș, Giacomelli SRL.
Procurorii au observat că autorizațiile false pentru cele două lucrări au fost trimise Ministerului Dezvoltării în aceeași zi, 17 aprilie 2019, aveau același format și păreau făcute de aceeași persoană.
Dovediți de criminaliști
Anchetatorii au reușit să stabilească și de unde proveneau semnăturile și ștampila Consiliului Județean Bihor, reproduse pe autorizațiile falsificate. Potrivit constatării criminalistice efectuate în dosar, ultimele pagini ale documentelor fuseseră copiate din două autorizații autentice, emise anterior pentru alte lucrări din comuna Brusturi și păstrate în biroul ex-primăriței PSD Livia Bârlău.
Procurorii susțin că fosta primăriță i-a pus documentele originale la dispoziție omului de afaceri Gabriel Mirghiș, care s-a ocupat apoi de contrafacerea autorizațiilor pentru investițiile din Brusturi și Spinuș. Practic, paginile care purtau semnăturile și ștampila instituției județene au fost preluate din acte reale și folosite pentru a conferi aparență de autenticitate celor două documente false.
Primăriile au câștigat definitiv procesele
În paralel cu ancheta penală, Ministerul Dezvoltării a somat cele două primării să restituie banii. Numai că administrațiile locale au contestat cererea în instanță și au câștigat definitiv procesele, judecătorii stabilind că legea nu cerea depunerea autorizației de construire la momentul decontării. Cum lucrările au fost executate pe teren de firmele M-Procons Stil SRL și Giacomelli SRL, aparținând fraților Mirghiș, iar fondurile au fost folosite exclusiv pentru investițiile aprobate, comunele nu aveau ce să dea înapoi.
Deciziile definitive ale instanțelor au dărâmat însăși temelia acuzării. Fără un prejudiciu și fără o încasare „pe nedrept”, infracțiunea de obținere ilegală de fonduri a picat, motiv pentru care Parchetul Bihor a dispus clasarea întregului dosar, după cum se arată în ordonanța de clasare emisă pe 24 septembrie, consultată de BIHOREANUL.
Primarul din Spinuș, nevinovat
În document se arată că în cazul edilului PNL din Spinuș, Alexandru Fonai, anchetatorii nu au găsit nicio dovadă care să susțină faptul că acesta ar fi știut de faptul că autorizația depusă la dosarul de finanțare era măsluită. Asta, după ce singurul martor care îl incrimina și-a schimbat declarațiile de trei ori: inițial a susținut că i s-a arătat autorizația la primărie fără ca Fonai să fie de față, ulterior a pretins că primarul era prezent, iar la confruntarea directă a revenit, admitând că în biroul edilului i s-a arătat doar ordinul de începere a lucrărilor.
Mai mult, secretarul comunei a arătat că un reprezentant al firmei de proiectare se ocupa integral de pregătirea documentelor pentru decontare și de transmiterea lor către Ministerul Dezvoltării.
Prin urmare, procurorul a reținut că „în cauză există dubii rezonabile că inculpatul Fonai Alexandru cunoștea faptul” că printre actele trimise ministerului se afla și o autorizație falsă și a dispus retragerea tuturor acuzațiilor care îi erau aduse acestuia.
Spre deosebire de cazul primarului din Spinuș, în privința Liviei Bârlău anchetatorii au apreciat că aceasta i-a pus lui Mirghiș la dispoziție autorizațiile reale folosite la falsificare, explicând și motivul pentru care nu poate fi trimisă în judecată: instanțele au decis definitiv că Primăria Brusturi avea dreptul la cei 4.383.983 de lei decontați pentru lucrările de alimentare cu apă și, prin urmare, banii nu fuseseră încasați pe nedrept.
Nici falsificarea și folosirea autorizației nu vor mai fi judecate. Cercetările privind aceste fapte au fost clasate pentru că răspunderea penală s-a prescris.
Mită mascată, nedovedită
Ancheta a ajuns și la afacerile familiei fostei primărițe PSD din Brusturi, condamnată între timp, în primă instanță, la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor asupra fostului procuror Ioan Bodogai.
Potrivit ordonanței de clasare, în 2019, firma Road Design ASP SRL, administrată de mama acesteia, Cheregi Ecaterina, a declarat livrări de mărfuri în valoare de 38.500 de lei către societatea lui Gabriel Mirghiș, M-Procons Stil SRL, implicată în executarea investiției de alimentare cu apă din comună.
Procurorii au suspectat că tranzacțiile erau, de fapt, o șpagă mascată - o recompensă oferită pentru atribuirea contractului și pentru decontarea cu prioritate a facturilor către firma executantă. Cercetările au fost extinse pentru luare și dare de mită, dar suspiciunile nu au putut fi probate, astfel că și această parte a dosarului a fost clasată.
Filiera din Cluj: falsuri și la rețeaua de apă din Negreni
Documentul Parchetului arată că cercetările s-au extins și asupra unei investiții în alimentarea cu apă a localităților Negreni și Bucea (județul Cluj), finanțată tot prin PNDL 2. În acest caz, cercetările i-au vizat pe primarul comunei Negreni, Dorin-Constantin Manea, pe funcționara Simona-Veronica Pavel și pe omul de afaceri Ioan-Marinel Mirghiș, reprezentantul firmei executante, Giacomelli SRL.
Potrivit ordonanței de clasare, în documentația trimisă la București a fost depusă o autorizație de construire contrafăcută – ce figura ca fiind emisă de Consiliul Județean Cluj în februarie 2019 –, alături de un ordin de începere a lucrărilor care, în urma verificărilor, s-a stabilit că fusese plăsmuit chiar de angajata primăriei, Simona-Veronica Pavel.
Anchetatorii au verificat și decontarea a 316.515,81 de lei pentru proiectarea investiției, existând suspiciunea că documentația tehnică fusese antedatată. Cercetările au stabilit însă că serviciile de proiectare fuseseră efectiv prestate. În total, Ministerul Dezvoltării virase Primăriei Negreni aproximativ 1,69 milioane de lei, sumă asupra căreia procurorii instituiseră inițial măsuri asigurătorii. În motivarea clasării, aceștia au reținut și că investiția fusese realizată integral, iar lucrările, începute fără autorizație, au fost sistate până la obținerea documentului necesar.
În cele din urmă, procurorii au dispus clasarea și în privința faptelor cercetate la Negreni. Procurorul a reținut aceleași argumente ca și în cazul celor două primării din Bihor: autorizația de construire nu era o condiție obligatorie pentru efectuarea decontărilor, serviciile de proiectare au fost prestate în realitate, iar rețeaua de apă a fost realizată integral.