Problema subvenționării zborurilor de pe Aeroportul Oradea va constitui o grasă temă electorală. Ilie Bolojan, care și-a făcut o miză personală din aeroport, este acuzat de adversarii politici că vrea să susțină zboruri internaționale din banii orădenilor, în vreme ce Primăria nu vrea să subvenționeze gigacaloria.
E undeva o fractură logică, pentru că nu văd de ce e mai normal să subvenționezi încălzirea unor medici sau procurori care stau la bloc, de exemplu - că mai există și din aceștia - și nu călătoria unui pălmaș care după 6 luni de tras pe șantierele Londrei vine acasă să-și vadă familia.
Cum ar arăta, oare, Oradea fără „subvenții”? Am mai merge să vedem un meci de baschet cu titlul de campion pe masă? Am mai putea vedea spectacole de teatru, filarmonică sau concerte de top prin buricul târgului? Am mai circula cu tramvaiul?
Miza Aeroportului e mult peste subvențiile care i se acordă. Mai devreme sau mai târziu, reforma administrativă se va face și ar fi păcat ca Oradea să fie prinsă cu lecțiile nefăcute. Când se vor stabili criteriile pentru capitalele de regiuni, unul dintre argumente va fi și aeroportul.
Va conta foarte mult și autostrada, pe care oricum în câțiva ani o vom avea, prezența unei curți de apel sau a unei universități cât de cât viabile. Așa că Primăria ar trebui să ajute la greu și Universitatea, prin construirea de noi cămine și cantine, prin subvenții de hrană și cazare acordate studenților, prin plata cu ora a unor dascăli de prestigiu.
Dincolo de discuțiile despre destinații ca Londra sau Varșovia, Aeroportul este un obiectiv strategic - un argument în plus atunci când se vor retrasa hărțile interne ale României.