- Răzvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca, a făcut publice motivele pentru care judecătorii Curții de Apel București au respins cererea DIICOT de arestare preventivă a acestuia, a soției, fiilor lor și administratoarei „azilelor” de la Dumbrava
- Apărătorul consideră motivarea ca fiind „o adevărată lecție de drept” și afirmă că DIICOT a cerut arestarea fără probe
„Motivare zdrobitoare a Curții de Apel București pentru respingerea totală a propunerii de arestare preventivă formulată față de Viorel Pașca, soția acestuia, cei trei fii și Delia Pacală”, a scris vineri, pe Facebook, Răzvan Doseanu.
Potrivit acestuia, instanța „a reținut că arestarea preventivă a fost formulată FĂRĂ SĂ EXISTE PROBE pentru reținerea tipicității pentru cele două infracțiuni pentru care s-a solicitat arestarea preventivă”, referindu-se la acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat și la cea de trafic de persoane, cu 210 pretinse victime neidentificate.
Doseanu califică motivarea ca fiind „o adevărată lecție de drept predată de magistrații Curții de Apel București”, pe care îi și numește: Andrei Viorel Iugan și Cristina Grecu.
Avocatul a prezentat ceea ce a numit „raționamentul central al Curții”, arătând că acuzația procurorilor DIICOT de „exploatare / aservire” a persoanelor adăpostite în casele lui Pașca nu se susține deoarece, în sine, restrângerea libertății de mișcare a acestor persoane „nu echivalează cu sclavia sau procedeele asemănătoare de aservire cerute de norma penală incidentă”. În această privință, Doseanu arată că pentru judecători a contat faptul că „beneficiarii puteau pleca oricând (proceduri de plecare documentate, transport asigurat la plecare), aspect confirmat inclusiv de un investigator sub acoperire”.
Cu privire la acuzația că Pașca și familia sa ar profitat de pe urma persoanelor fără adăpost și bolnave, Doseanu susține că o analiză financiară avută în vedere de judecători „infirmă teza îmbogățirii”, căci din sumele încasate în aproximativ 68 de luni „rezultă o sumă medie lunară per beneficiar insuficientă pentru întreținere, nu generatoare de profit”, iar „instanța compară cu o alocare guvernamentală ulterioară destinată relocării persoanelor vulnerabile, ca reper de cost real”.
Avocatul a făcut referire și la acuza că persoanele de la Dumbrava nu ar fi beneficiat de asistență medicală reală, așa cum susțin procurorii, arătând că pentru judecătorii Curții de Apel București a contat faptul că „martori din domeniul medical confirmă consultații periodice, tratamente, un număr mare de apeluri la serviciile de urgență”, astfel încât „deficiențele identificate sunt puse pe seama lipsei de resurse financiare, nu a însușirii fondurilor”.
Totodată, avocatul afirmă că „demersurile administrative” pe care Pașca și colaboratorii săi le-au făcut pentru a asigura persoanelor adăpostite acte de identitate - de a le desemna tutori, de a le fi efectuate anchete sociale și deschise conturi bancare – au fost considerate de magistrați drept „necesități legale normale, nu indicii de trafic”.
În condițiile în care DIICOT susține că la Dumbrava ar fi avut loc și alte fapte penale, ca de pildă faptul că angajații lui Pașca ar fi lovit „beneficiari” sau că unii dintre aceștia din urmă ar fi comis agresiuni sexuale asupra altora, Doseanu se referă la „distincția de alte infracțiuni”, arătând că magistrații Curții de Apel București au reținut că „eventuale omisiuni de sesizare privind incidente între pacienți ar putea constitui alte infracțiuni, dar nu pot fundamenta arestarea pentru trafic de persoane”.
În finalul expunerii, avocatul familiei Pașca punctează că, „fără indicii temeinice pentru trafic, cade și acuzația de grup infracțional organizat (întemeiată exclusiv pe scopul de exploatare)”.
„Cazul Pașca”, numit în presa centrală și „Azilele groazei de la Dumbrava”, a apărut pe 30 iunie ca urmare a unor descinderi masive ale DIICOT în casele familiei Pașca, acțiune în urma căreia 409 persoane adăpostite în acestea au fost relocate în 20 de județe, iar Viorel Pașca, soția, cei trei fii ai lor și administratoarea Delia Păcală au fost reținuți pentru trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. Cererea procurorilor de arestare preventivă a acestora a fost repinsă întâi de Tribunalul București, pe 2 iulie, iar ulterior, pe 13 iulie, pentru că DIICOT a atacat soluția, și de Curtea de Apel București, care a dispus și scoaterea celor cercetați de sub control judiciar.