Între bine și rău: BIHOREANUL a mers în casele golite de la Dumbrava, reconstituind cazul care a împărțit România în două (FOTO)

• DIICOT îl pune la zid, susținând că a făcut o afacere de pe urma celor mai vulnerabili oameni, Viorel Pașca spune că a făcut ce statul n-a vrut și n-a fost în stare
• BIHOREANUL a mers în casele golite de la Dumbrava și Incești, reconstituind cazul care a împărțit România: în vreme ce procurorii vorbesc despre trafic de persoane, sechestrare, tratamente inumane și un prejudiciu de 13 milioane de lei, cel numit „bunul samaritean” afirmă că a primit mii de oameni abandonați de instituții, le-a oferit adăpost, hrană și îngrijire, iar banii strânși, milioane de lei an de an, au fost folosiți pentru supraviețuirea celor pe care nimeni nu-i voia

Liniștea domnește în locurile unde fostul „bun samaritean”, acum „inamicul nr. 1 al statului”, adăpostea sute de nenorociți ai sorții. Într-o dimineață, după două decenii în care i-au fost aduși din întreaga țară, forțe fără precedent, mobilizate și ele din toate colțurile țării, i-au „eliberat” din ceea ce procurorii DIICOT spun că era o „stare de dependență și aservire”, și i-au „relocat” spre destinații rămase, aproape o săptămână, necunoscute.

Asta nu înseamnă că pe Viorel Pașca nu-l mai caută nimeni. „În fiecare zi vin oameni care vor să vadă «azilele groazei». O să și pun la poartă o placă: «Aici e locul unde bolnavii au fost sechestrați și torturați»”, zice, amar, bărbatul.

Între ultimii vizitatori s-au numărat și reporterii BIHOREANULUI, care vă dezvăluie detalii despre „cazul” care a împărțit România în două: de ce vorbesc procurorii despre un grup criminal care s-a îmbogățit din trafic de persoane, ce dezvăluie informatorii infiltrați în „grupare”, ce vorbeau angajați ai asociației lui Pașca, dar și necăjiții pe care îi îngrijeau. Și, desigur, cum se apără cel acuzat că a transformat milostenia în afacere...

„Au impresia că toată lumea-i pusă pe jecmănit”

Un tricolor și un steag galben al Asociației Dumnezeu Poartă de Grijă străjuiesc un șir de case de un alb imaculat. În Dumbrava, la numărul 83, locuiește Viorel Pașca și soția sa, Florica. În aceeași curte, plină de flori, îngrijită în detaliu, aveau până în ultima zi a lunii trecute zeci de „vecini”, cazați în clădiri sclipind de curățenie, cu încălzire în pardoseală și aer condiționat, cu paturi comode, saltele și lenjerie fără nicio pată.

Aici, la Incești și la Tinca trăiau, în total, 409 oameni despre care DIICOT susține că erau „într-o vădită stare de vulnerabilitate din cauza vârstei înaintate, a afecțiunilor cronice și a dizabilităților fizice și/sau psihice”, „racolați” de Pașca cu un singur scop: „de a le încasa fără drept veniturile provenite din pensie, indemnizația de handicap (n.r. - între 80 și 729 lei lunar), indemnizația de însoțitor (n.r. - 2.574 lei/lună), precum și eventuale ajutoare de înmormântare” în urma decesului.

„Ei au impresia că toată lumea-i pusă pe jecmănit oameni. Aici au fost oameni care aveau nevoie de ajutor în ultima parte a vieții lor și pe care nu-i voia nimeni”, s-a apărat Viorel Pașca, miercurea trecută, în fața BIHOREANULUI.

„Tratamente inumane ori degradante”

„Cazul Pașca” a explodat pe 30 iunie, când peste 300 de polițiști, inclusiv mascați înarmați, angajați ai DSU, medici și asistenți, au fost trimiși cu 155 de vehicule, inclusiv un spital de campanie, în 18 locații „deținute/controlate” de Pașca în cele trei localități.

După două zile, pe 2 iulie, date din referatul prin care DIICOT propunea arestarea soților Viorel și Florica Pașca, a celor trei fii ai lor - Emanuel, Abel, Sabin - și a Deliei Păcală, „conducător de asociații, filiale și organizații obștești” în cadrul Asociației DPG, erau dezvăluite de televiziunile ce relatau despre „azilele groazei” de la Dumbrava.

Conform acestora, începând din 2006, în casele lui Pașca au ajuns, trimiși de DGASPC-uri, primării, spitale, penitenciare și chiar Poliție, peste 3.300 de persoane, din care „aproximativ 1.020 au decedat”, fiind îngropate la marginea Dumbravei. Toate erau „fără aparținători și fără adăpost”, „lipsite de libertate, fără acces la mijloace de comunicare”, căci grupul infracțional doar „simula oferirea de servicii sociale”, fără să fi fost acreditat ca atare de instituțiile statului, le „racola”, adică aranja să-i fie trimise aici, le făcea buletine sau vize de flotant, le confisca telefoanele și le sechestra.

Victimele ar fi fost „supuse unor tratamente inumane ori degradante prin lipsirea de medicație, igienă și tratament de specialitate, fiind ținute în stare de aservire, în vederea obținerii unor sume de bani”. Pașca „a recrutat cel puțin 210 persoane cu dizabilități psihice, neindividualizate până în prezent, sub pretextul îngrijirii”, acuză anchetatorii.

„Și dacă m-aș face musulman...”

„Niciodată nu mi-am propus să deschid un azil, că nu puteam îndeplini condițiile: o baie în fiecare cameră, la doi oameni, nu știu câți îngrijitori... Dar am oferit un acoperiș unor oameni care nu aveau nimic”, a mărturisit Pașca BIHOREANULUI. Nimic nou, o repetă de câțiva ani, inclusiv pe Facebook, unde săptămânal arăta ce face și cerea ca autoritățile, dacă îl consideră în afara legii, să nu-i mai trimită acești oameni.

De ce, totuși, i-a primit? Motivul, zice el, ține de bunătate: „M-am gândit că o să ajung bătrân și m-am întrebat ce las în urma mea, ceva bun. Toată lumea își face o casă, își crește pruncii, unii fac carieră. Eu am vrut să fac altceva de care să fiu mândru”.

Crescut într-o familie de ortodocși care s-au „pocăit” trecând la penticostali înainte de a-l avea pe el, Pașca recunoaște că, „sigur, am fost influențat de mediul din biserică”, dar adaugă imediat: „Și dacă mâine m-aș face musulman, eu tot aș vrea să ajut”. Regula lui de viață e „să fii bun”. „Eu nu zic că-s un om bun, de multe ori sunt impulsiv, dar îmi doresc să fiu bun”.

FĂRĂ OAMENI. Deși golite de procurori, Viorel Pașca ține în continuare deschise casele din Dumbrava, pentru cei curioși să vadă cum arată niște „azile ale groazei”. Închise sunt doar cămara de alimente și camera frigorifică, pe care autoritățile au pus sigilii, la fel cum au blocat și conturile bancare ale familiei. Știind-o lipsită de alte mijloace, miercurea trecută, chiar în prezența reporterilor, un sătean din Incești le-a adus un plic cu un teanc de bancnote, de 100 de lei și de 50 de euro. Ajutor din partea „fraților” penticostali...

Exploatare „subtilă” 

Procurorii spun cu totul altceva. „Una dintre cele mai subtile forme de exploatare a persoanelor vulnerabile este cea realizată sub aparența protecției, îngrijirii sau asistenței sociale”, scrie în propunerea de arestare, acuzându-l că „și-a construit imaginea unei persoane care acționează din rațiuni exclusiv caritabile”, expunând „suferința persoanelor vulnerabile astfel încât inclusiv imaginea acestora a fost exploatată, transformând-o într-un instrument de marketing: erau fotografiate, de regulă în momentul preluării, dar și ulterior, pentru a sublinia evoluția și tratamentele benefice, au fost create postări emoționale în care le erau descrise dramele până în momentul preluării”.

Astăzi, Pașca se bucură că a avut acest obicei. La descinderi, anchetatorii i-au ridicat toate actele din 2020 încoace - nu și pe cele de dinainte -, dar au lăsat un panou cu fotografii (foto) care arată starea groaznică în care ajungeau oamenii străzii în casele sale: cu membre amputate și cangrenate, pline de viermi, plini de păduchi, cu escare, degerături, râie... Dovada că au fost îngrijiți sunt pozele făcute ulterior, care îi arată într-o stare mai bună, socializând în curțile caselor, unii duși în excursii la Oradea și prin alte locuri...

„Racolatu-i-o ispita!”

Pașca pretinde că n-a citit actele procurorilor, dar e gata să răspundă la orice acuză. „Racolatu-i-o ispita!”, așa o respinge, neaoș, pe aceea că și-ar fi recrutat victimele ori că le-ar fi sechestrat. „Ușile-s deschise. 2.000 de oameni au plecat de aici, unii au ajuns din nou aici, alții nu s-au mai întors”.

În vreme ce anchetatorii spun că a creat „un mecanism de comunicare paralel” cu reprezentanții instituțiilor care i-au trimis, Pașca spune că nu cunoaște pe nimeni „de la Spitalul Sf. Pantelimon din București, din Mangalia ori din alte locuri”. La reproșul că voia ca oamenii fără adăpost să-i fie aduși cu anchete sociale gata făcute, răspunde că-i și normal: „Am primit numai oameni fără aparținători și locuințe”.

La fel și la acuza că le făcea formalitățile pentru a primi indemnizații de handicap: „Dacă aveau handicap, era dreptul lor. Și nu eu hotăram, ci doctorii din comisia de la Oradea”. Cât despre faptul că le lua telefoanele și celelalte bunuri spune că a făcut-o atât pentru ca oamenii să nu și le fure unii altora, cât și ca să nu poată fi „ispitiți” de foști tovarăși de beții de pe străzi.

Așa și cu încasarea veniturilor lor: „Puțini aveau pensii, că majoritatea nu au lucrat niciodată, au trăit pe străzi, iar indemnizații de handicap aveau cam 25%”. La început nu a existat nicio regulă privind acești bani, dar în timp a observat că unii îi cheltuiau repede, inclusiv pe băutură și țigări, iar apoi trăiau din donațiile strânse pentru toți. „Am zis că nu-i în regulă, și atunci toți banii să meargă pentru toți”.

Tratamente formale

Cea mai gravă acuză este „aplicarea unor tratamente medicale inadecvate / insuficiente / necorespunzătoare persoanelor adăpostite”, cărora li se asigurau îngrijiri doar „la nivel formal”, fără „planuri de îngrijire personalizate”, asta fiindcă medicii de familie la care erau înscriși le făceau vizite de formă, iar asociația nu avea personal cu pregătire de specialitate.

Un bărbat cu cancer în fază terminală, de pildă, nu primea morfină injectabilă pentru calmarea durerilor, ci pastile de Tramadol, iar medicamentele erau administrate inclusiv de femei de serviciu care „majoritatea nu știu să scrie și să citească”. În unele cazuri, după o criză de epilepsie a unui bolnav ori după ce altul a căzut și și-a spart capul, nu era chemată ambulanța.

„Deși Pașca Viorel admite că aceasta este o conduită greșită, dispune ca unică măsură instruirea suplimentară a infirmierelor”, au aflat procurorii de la o investigatoare infiltrată în cadrul „grupării”. Aceasta a raportat și „comportamentul agresiv al îngrijitoarelor față de beneficiari”, arătând cum, dintr-o discuție între două angajate, a aflat că una a lovit un bărbat cu un mop. Erau, însă, „situații izolate”. „A reieșit că Pașca Viorel le concediază pentru aceste fapte, ulterior primindu-le înapoi dacă revin și insistă, întrucât există o lipsă de personal pe partea de îngrijire și de curățenie”.

„Știu acum cine era investigatoarea, că eu am angajat-o anul trecut. Stătea cu mine toată ziua aici la Dumbrava, nu știu dacă a fost măcar o dată la Incești și la Tinca. Și atunci de unde știa ea dacă medicii au fost sau nu la bolnavi?”, spune bărbatul.

Cât despre apelurile la 112, Pașca amintește că, dimpotrivă, șeful UPU-SMURD Bihor reproșa că ar fi abuzat de ambulanțe. „Să ne hotărâm dacă am abuzat sau nu. E adevărat, dacă un bolnav a făcut o criză de epilepsie, care poate să apară și de mai multe ori pe zi, am mai și așteptat, că în câteva minute trece. Atunci de ce să chemi ambulanța? Să facă ce?...”.

„RAIUL NU-L CUMPERI”. Casele din Incești au și un „club” modern, dotat până și cu aparate de fitness, mulțumită donației unei verișoare a lui Viorel Pașca din America. Tatăl acestuia, Ioan Pașca (foto), contribuie și acum la asociație, donând peste 300 lei din pensie în fiecare lună. „Dumnezeu îi mare, mie nu-mi trebuie nimic. Iar raiul nu-l cumperi cu bani...”, zice bătrânul despre obiceiul penticostal al zeciuielii

Îngrijiri de specialitate

Anchetatorii au reținut, însă, și o mulțime de declarații incriminatoare din partea unor „beneficiari” nemulțumiți. Unul a declarat că de administrarea tratamentului se ocupa femeia de serviciu, iar „o asistentă i-a verificat tensiunea și i-a administrat medicamente fără să fi fost la doctor pentru această problemă”. Altul le-a reproșat unor angajate, „în repetate rânduri”, că „atât lui, cât și altor beneficiari li s-ar fi administrat medicamente expirate și hrana ar fi fost preparată din produse expirate”.

O martoră a afirmat că medicii erau superficiali: „Ieri a venit un medic și o asistentă, dar au stat 10 minute, eu nu am considerat că au făcut mare lucru (...) Consultul consta în discuții, analiză vizuală a leziunilor mele, cum evoluau, dar nu îmi oferea tratament”.

Un alt martor spune că „nu a observat ca persoanele bolnave psihic să primească un tratament specific, medicamente ori consultări medicale” și că seara oamenii erau închiși, „niciunul nu avea telefon, iar dacă întâmpinau vreo problemă așteptau să vină dimineața și îi spuneau îngrijitoarei”.

Pașca admite că îngrijirile nu erau „specializate”, dar neagă că ar fi fost de mântuială. „Îngrijirea de specialitate o primești în spitale, acolo ai doctori de toate felurile. Dar când ești externat, acasă nu mai ai îngrijiri de specialitate. Soțul, copilul, nepoții îți dau medicamentele tot fără să aibă pregătire de specialitate”, explică Pașca, adăugând că doctorii, trei medici de familie din zonă, vizitau toate casele de două ori pe săptămână sau „de câte ori era nevoie” și își făceau treaba cum trebuie.

Averi și prejudicii

Anchetatorii au anunțat că la soții Pașca au găsit un seif cu 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri pentru carburanți, toate ale unor persoane adăpostite „în imobilele suspecților”, dar și sume mari de bani: 246.750 lei, 7.880 euro, 15.000 dolari americani, 4.920 dolari canadieni, 4.700 franci elvețieni și 1.150 lire sterline.

Procurorii susțin că, atât din donații, cât și din pensiile și indemnizațiile persoanelor adăpostite, „membrii grupului infracțional au încasat în conturile proprii și prin conturile asociației, în perioada 01.01.2020 - septembrie 2025, suma totală de 13.556.248,85 lei”, iar „prejudiciul creat a fost estimat la 13.048.821 lei (7.498.076 lei, 884.090 euro, 161.426 USD, 52.960 CAD, 1.534 CHF), reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat”.

Documentele DIICOT arată că în 2020 Pașca deținea 7 terenuri în Tinca și Dumbrava, unele cu construcții, inclusiv din chirpici, iar împreună cu soția încă 7 terenuri în Incești, Holod, Rontău și Arad. Pe de altă parte, de atunci și până în toamna anului trecut au înstrăinat 8 terenuri în Incești, Dumbrava, Râpa, Ineu, Oradea și Oșorhei, în timp ce Asociația Dumbrava DPG deține 5 terenuri în Dumbrava, Holod și Sighetu Marmației, și a înstrăinat 7 în Dumbrava, Crișcior (Hunedoara) și Tinca.

„Unde-i bogăția?”, zice Pașca. „Ei vorbesc despre prejudiciu, dar nu au pus la socoteală și cheltuielile făcute. Din ce cred ei că s-au cumpărat pamperși, hrană, medicamente? Din banii puțini ai bolnavilor?”. Pe de altă parte, procurorii au consemnat că familia Pașca deține și „un bloc în construcție” în Holod, dar de fapt e un bloc vechi, zice Viorel Pașca, din vremea comunismului, din care a cumpărat doar cele două etaje, încă în renovări, ca să amenajeze locuințe pentru femei victime ale violenței domestice.

Cum procurorii cer despăgubiri morale de câte 50.000 euro în numele a 128 victime „cu dizabilități psihice, fără autonomie decizională”, în total 6,4 milioane euro, atât conturile asociației, cât și cele ale familiei Pașca au fost blocate. Separat, inspectorii ITM Bihor, chemați la descinderi de DIICOT, au amendat și asociația DPG cu o sumă uriașă, de 1 milion de lei, fiindcă ar fi găsit muncind „la negru” 36 de persoane.

CIMITIR CU MAUSOLEU. Ca să-și susțină teza că victimele erau „simple mijloace de profit și după moarte”, procurorii au afirmat că morții au fost îngropați la Dumbrava „pe un câmp, lângă un cimitir greco-catolic”, atașând la dosar poze din care ar reieși că locul era în afara localității. Atât doar că sunt manipulatoare, „cimitirul săracilor” fiind, de fapt, lipit de cel vechi al satului. Alături, „profitorul” Viorel Pașca a ridicat o capelă și un mausoleu...

Dar cheltuielile?

Fără să nege că și el a trăit din banii strânși - dar și fără să spună câți a ținut pentru sine și ai săi -, Pașca afirmă că în cea mai mare parte au fost folosiți pentru achiziția, modernizarea și construcția de case. „Ionuț Negoiță, de la Dinamo, mi-a dat o dată 30.000 euro, apoi încă 20.000 euro”, exemplifică el. O altă casă, de la Incești, „Casa Veta a Teodorii Mitrului”, denumită așa după o mătușă, a ridicat-o cu 50.000 dolari donați de o verișoară din America, în amintirea mamei sale, Elisabeta. Pentru alta, „Casa Silvia”, a dat 50.000 dolari un alt român tot din SUA...

Tot din banii strânși, zice bărbatul, în Dumbrava a fost amenajat cu 10 ani în urmă un centru de tip after-school în care, sub îndrumarea a două învățătoare plătite de asociație, sunt hrăniți și ajutați să învețe carte 130 de copii romi. De asemenea, au fost construite o capelă și un mausoleu în cimitirul satului, unde au fost înmormântați, cu preot, peste 1.000 de oameni decedați în casele sale.

„La îngrijirea bolnavilor au contribuit în mare măsură persoane angajate în acest sens, majoritatea femei simple din Dumbrava, fără pregătire în domeniu, dar care prin activitățile lor au adus un plus de mai bine în viața multora”, scrie pe una din plachetele puse pe mausoleu. „Niciodată bolnavilor îngrijiți la Dumbrava nu le-a lipsit nimic în ce privește nevoile de bază, acest lucru fiind posibil datorită donațiilor primite, sau mai exact lui Dumnezeu, care a purtat de grijă”, se arată pe o alta.

De acum înainte, rămâne de văzut dacă Dumnezeu va purta de grijă și membrilor familiei Pașca, pe care procurorii îi vor după gratii. Aparent doar pe ei, nu și pe vreun angajat din instituțiile statului, care i-au trimis mii de nenorociți cu care n-au știut ce să facă. Sau cu care n-au vrut să aibă de-a face...

PE ALESE
O variantă scurtă, alta lungă

La puțin timp după acțiunea DIICOT, date din referatul prin care procurorii cereau arestarea membrilor „grupului infracțional” au fost „scurse” în presă. O primă formă avea 186 de pagini, iar pasajele ce reflectau ilegalitățile au fost îngroșate. Textul descrie, de pildă, cum unui nou venit la Dumbrava i s-a cerut PIN-ul cardului de pensie, iar pentru că acesta a refuzat, o angajată l-a admonestat că a semnat o declarație notarială conform căreia consimțea că banii îi vor fi încasați de Pașca „atât timp cât stai aici”.

De asemenea, e consemnat și un fragment dintr-o discuție purtată de angajată care îi spunea unei colege că Pașca a dat indicații ca muribunzii să fie trimiși la spital, „să moară acolo”.

Un alt pasaj arată că bărbatul încasa ajutoare de înmormântare de 9.000 lei, acordate pentru cei care au avut pensii, dar sicriele erau „folosite doar la beneficiari decedați în spital, pentru a păstra aparența unei înhumări decente”, în rest fiind folosite „sicrie construite în cadrul locațiilor (...), niște scânduri de lemn bătute cu cuie”.

O altă variantă a referatului, întinsă pe 309 pagini, conține însă și transcrieri din înregistrări care arată că angajații semnalau neregulile și manifestau compasiune față de bolnavi. „Păcală Delia: Așa ceva nu se poate, cum adică îi dai tu la om un Tramadol sau nu știu ce, că ăla nu mai poate de durere, situație care îl determină pe Pașca Viorel să ia decizia angajării unui medic: Vorbesc mâine cu doctorul și-l angajez aicea”.

În altă ocazie, aceeași Delia Păcală „vorbea la telefon cu o persoană de sex feminin, care îi adresa întrebări cu privire la starea lui V.G. Pentru a-i răspunde, Delia o roagă pe D.R. (n.r. - o colegă) să verifice persoana în cauză, moment în care aceasta îi spune că respectivul a decedat. După cele auzite, femeia începe să plângă”...

RELOCAȚI ÎN TOATĂ ȚARA
„În fața faptului împlinit”

Încă din ziua descinderilor DIICOT, opinia publică a fost indignată că operațiunea a fost făcută în cea mai caniculară zi, când au fost 39 de grade, iar autoritățile nu au comunicat unde au fost mutați cei 409 oameni din casele lui Pașca. Acest lucru s-a întâmplat abia după 6 zile, când ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru (foto), a dezvăluit că el însuși fusese informat doar după declanșarea operațiunii, fiind „pus în fața faptului împlinit”.

Potrivit Ministerului Muncii, 394 persoane se aflau marțea trecută în centre de asistență socială din 20 județe, iar 15 erau încă în spitale. Din totalul persoanelor relocate, 149 sunt încadrate în grad de handicap, iar 11 nu aveau acte de identitate. Cele mai multe au fost duse în județele Alba (60), Satu Mare (56), Sibiu (42), Arad (38), Cluj (36) și Botoșani (31). În Bihor, au fost relocate 10 persoane, dintre care, la finele săptămânii trecute, în Spitalul Județean mai erau internate 6 persoane.

Autoritățile au deschis un call-center pentru aparținătorii persoanelor relocate, la numărul 021-9309 fiind înregistrate doar 45 de apeluri din partea rudelor, dar „în nici unul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele în cadrul familiei”, afirma ministrul Pîslaru.

Acesta a mai făcut cunoscut că un orădean relocat, în vârstă de 55 ani, care fusese mutat în Mureș, „stabil după relocare” și fără „dizabilități sau probleme medicale urgente”, a decedat. O zi mai târziu IML a stabilit că murise „pe fondul unei insuficiențe cardio-respiratorii acute”, fără a comunica alte detalii.

SURPLUSURI ROSTOGOLITE
Asociație cu milioane în conturi

Potrivit bilanțurilor contabile, din 2016 până la finele anului 2025, Asociația Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă a declarat venituri de 15,16 milioane lei și cheltuieli de 10,25 milioane lei, rezultând un excedent cumulat de aproape 4,92 milioane lei. Cu alte cuvinte, ani la rând, ONG-ul a încasat mai mult decât a cheltuit, iar surplusurile s-au regăsit ulterior în patrimoniul său net contabil.

Pentru perioada 2020-2025, vizată de ancheta DIICOT, veniturile declarate au fost de 12,71 milioane lei, iar cheltuielile de 9,59 milioane lei, adică circa 75% din încasări. Comparația este relevantă, fiindcă prejudiciul invocat de anchetatori, de 13 milioane lei, este de același ordin de mărime cu toate veniturile raportate de asociație în acești 6 ani.

Bilanțurile nu arată de unde proveneau concret banii - de presupus că din donații și sponsorizări - și nici pe ce au fost cheltuiți: hrană, medicamente, utilități, salarii, reparații sau alte plăți. În schimb, arată că ONG-ul avea lichidități importante: 8 milioane lei în casă și conturi bancare la finalul lui 2024 și 4,25 milioane lei la finalul lui 2025.

În același timp, patrimoniul pe termen lung declarat - clădiri, terenuri, amenajări, mașini, echipamente - era la finele lui 2025 de doar 1,26 milioane lei, sumă modestă raportat la amploarea rețelei de cel puțin 18 case folosite. Aceasta sugerează că nu tot patrimoniul vizibil al activității era înregistrat pe asociație, o parte fiind deținută de persoane fizice ori folosită sub alte forme juridice.

Prin comparație, pentru îngrijirea până la sfârșitul acestui an a celor 409 persoane relocate din casele de la Dumbrava, Incești și Tinca, Guvernul a alocat 20 milioane lei.

DECIZIE AMÂNATĂ
Dincoace sau dincolo de gratii?

Pe 6 iulie, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare a soților Pașca, a fiilor acestora și a Deliei Păcală, argumentând că majoritatea persoanelor ajunse în cele 18 locații din Dumbrava, Incești și Tinca fuseseră trimise acolo de instituții ale statului și chiar dacă activitatea inculpaților nu era legală, oamenii nu erau ținuți „exclusiv în condiții degradante”, asigurându-li-se hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. „Alternativa concretă era revenirea în stradă”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți, motivându-și decizia de a pune inculpații doar sub control judiciar.

DIICOT a contestat hotărârea la Curtea de Apel București, care a anulat luni toate măsurile preventive dispuse de Tribunalul București și a decis că Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi, precum și Delia Mioara Păcală vor fi cercetați în libertate. Decizia este definitivă.

De partea cealaltă, avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, acuză încălcarea dreptului la apărare, declarând BIHOREANULUI că a primit acces la dosar doar cu 20 de ore înainte să se judece contestația DIICOT, și doar parțial. Deși a cerut expres să asiste la audierea martorilor, acest lucru i-a fost refuzat, la fel cum, tot contrar legii, nu i-au fost puse la dispoziție nici înregistrările din dosar. Avocatul a cerut recuzarea procuroarei de caz și anularea probelor obținute nelegal, însă fără succes, sesizând totodată și Inspecția Judiciară cu privire la încălcarea normelor de procedură penală.

Inquam Photos / George Călin

CAD CAPETE?
Demiteri și cereri de sancțiuni

La mijlocul săptămânii trecute, ministru Muncii, Dragoș Pîslaru, a demis-o pe șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Alexandra Zară, cerând directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecții Sociale sancționarea conducerii AJPIS Bihor, în fruntea căreia se află o reprezentantă a PSD, Gabriela Iova (stânga), iar președintelui Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, sancționarea conducerii DGASPC Bihor, în vârful căreia este PNL-istul Călin Puia (dreapta).

Ulterior, administrația județeană a informat că a sesizat comisia de disciplină din cadrul CJ Bihor, arătând că șefii DGASPC au îndeplinit „doar parțial” măsurile dispuse în urma unui control efectuat anul trecut, după ce în casele lui Viorel Pașca au ajuns 12 persoane de la DGASPC Mehedinți, însă acesta a returnat 7 persoane fiindcă nu i-au fost trimise și actele lor, „debarcându-le” în curtea instituției din Drobeta Turnu Severin, unde au stat câteva ore fără să fi fost reprimite.

În urma acelui incident de la începutul lunii iulie a anului 2025, Corpul de Control al Ministerului Sănătății a verificat DGASPC Mehedinți, care a și fost amendată, iar la Oradea a fost trimis Corpul de Control al Ministerului Muncii, care a impus DGASPC Bihor, printr-un raport confidențial, să îndeplinească mai multe măsuri, inclusiv de a iniția demersuri pentru instituirea tutelei speciale asupra unor persoane de la Dumbrava și de a numi manageri de caz și pentru acestea, chiar dacă nu erau în centre rezidențiale acreditate. Unele măsuri au fost însă îndeplinite doar parțial, iar altele deloc.

Șeful DGASPC Bihor a mai fost cercetat disciplinar de CJ Bihor și în luna ianuarie a anului trecut, după ce BIHOREANUL dezvăluise că a deturnat o donație de peste 7,5 tone de carne de bizon, fiind găsit vinovat de delapidare și imputându-i-se peste 184.000 lei. Puia a făcut contestație și a intentat CJ Bihor un proces aflat abia la început. Ancheta Parchetului Bihor pornită în acest caz nu a fost finalizată nici până în prezent.