Nu doar în Oradea, ci cam peste tot, este greu de conceput familie fără datorii. Indiferent că e vorba de casă, mașină sau televizor, orădeanul s-a învățat atât de mult cu ratele încât i-ar fi și greu să-și drămuiască banii luând în calcul salariul întreg.
Orașul nu face nici el excepție. La fiecare credit stins, Oradea a contractat unul nou, culminând, acum, cu cel mai mare împrumut de după căderea comunismului: 40 de milioane euro! „Creditul va fi luat pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a orașului până la atragerea de fonduri europene, așa cum am mai făcut și la construcția podului Centenarului, amenajarea străzii Vasile Alecsandri sau construirea noii linii de tramvai”, spune primarul Florin Birta.
„Recomandat investițiilor”
„Municipalitatea are o experiență de două decenii în utilizarea creditării ca instrument al dezvoltării”, spune directorul economic al Primăriei Oradea, Eduard Florea. Ieșit din comunism cu străzile sparte, rețelele de utilități ciuruite și transportul în comun pe butuci, orașului nu i-au ajuns niciodată veniturile proprii pentru a-și finanța dezvoltarea, așa că s-a tot împrumutat.
Gheața a fost spartă în 2005, când primarul Petru Filip (foto) a luat de la BCR cel mai mare împrumut dat până atunci unui oraș din România, cu excepția Bucureștiului. Cei 120 milioane lei s-au cheltuit pe reabilitarea străzilor, a liniilor de tramvai și canalizării. Dificultățile întâmpinate în contractarea creditului au determinat municipalitatea în 2006 să apeleze la serviciile agenției Fitch Rating, care de atunci analizează capacitatea orașului de a-și plăti datoriile ca o garanție în fața investitorilor și a potențialilor creditori.
Municipiul și-a păstrat până în prezent ratingul „BBB minus” pentru creditele în valută, care legitimează orașul ca „recomandat investițiilor”, chiar dacă e cel mai modest în categorie.
Credit după credit
Orașul a început să ia împrumuturi pe bandă rulantă, crescând mereu pe datorie. În 2008 Oradea a devenit primul municipiu din România care a reușit să ia un credit de 26,3 milioane euro de la banca austriacă Dexia, specializată în finanțări publice, fără garanții guvernamentale. Banii au fost folosiți la achiziția primelor 10 tramvaie Siemens.
Ulterior, în 2015, sub administrația Bolojan, a fost primul oraș din România, cu excepția Capitalei, care a obținut o finanțare directă de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), specializată în creditarea guvernelor la cele mai mici dobânzi de pe piață, sub 0,5% pe an. Cele 23 milioane euro împrumutate au fost folosite la cofinanțarea unor proiecte europene, cum ar fi construcția aquaparkului Nymphaea, a pasajelor prin care șoseaua de centură trece peste DN 76 și peste DN 79, a drumului expres dintre podurile Constantin Prezan și Teodor Neș și altele.
Apoi, împrumuturile BEI au venit mai ușor. În 2017, prin două contracte diferite, orașul a împrumutat 35 de milioane euro pentru cofinanțarea altor proiecte europene, de la reabilitarea clădirii Primăriei la refacerea Bazinului olimpic, iar în decembrie 2020 a angajat încă două credite, în valoare totală de 34,2 milioane euro, pentru amenajarea parcării de la Spitalul Județean și a celor din străzile Iosif Vulcan și Făgărașului, respectiv pentru transformarea clădirii fostului Spital de Neurologie în incubator de afaceri.
Mega-împrumutul
Cel mai mare credit de după căderea comunismului a fost aprobat de Consiliul Local în ședința din noiembrie anul acesta. Împrumutul BEI de 40,4 milioane euro va finanța, până la atragerea de fonduri europene, un pachet de lucrări ce cuprinde, între altele, pasajul suprateran peste Calea Borșului spre viitorul terminal intermodal din Episcopia Bihor, pasajul peste șoseaua de centură și peste linia ferată Oradea - Arad din continuarea străzii Meșteșugarilor, modernizarea iluminatului public, refacerea parcurilor 1 Decembrie și Libertății, respectiv amenajarea piațetei din Piața Independenței.
Ca până acum, banii au fost împrumutați tot prin două credite, pentru ca orașul să se poată conforma prevederilor Legii 14/2021, care limitează la 100 milioane lei pe an valoarea maximă a unui credit contractat de o administrație locală.
Noul împrumut va dubla gradul de îndatorare a orașului, de la 11,3% la 21,7% în anul 2025, când va începe plata ratelor. Concret, asta înseamnă că tot al cincilea leu din cei circa 445 milioane lei, cât încasează orașul anual din taxe și impozite, va merge pe plata ratelor.
Mai este loc
Directorul economic al Primăriei este însă optimist. „Oradea va putea în continuare să ia credite, pentru că nivelul maxim al gradului de îndatorare permis de lege este de 30%”, zice Eduard Florea. Potrivit desfășurătorului ratelor, de la vârful din 2025, datoriile vor scădea sub nivelul de astăzi, la 9,5%, în anul 2029, pentru a descrește apoi lent până în 2045, când vor ajunge la zero. Desigur, dacă orașul nu ar lua alte împrumuturi!
Florea afirmă că Oradea a mai trecut fără probleme prin niveluri de îndatorare de peste 20% prin 2009 și 2015. „Gradul de îndatorare scade odată cu creșterea veniturilor proprii ale orașului, iar acestea sunt tot mai mari cu fiecare an”, explică directorul influența investițiilor. Spre exemplu, veniturile orașului au crescut de la 329,4 milioane lei în 2018 la 396,2 milioane lei în 2019 și la 442,6 milioane lei anul trecut, iar în 2021 vor depăși cel puțin media ultimilor trei ani.
Veniturile proprii pot crește doar prin majorarea numărului de proprietăți, de angajați sau a cuantumului impozitelor și taxelor, dar primarul Florin Birta (foto) neagă că ar lua în calcul creșterea fiscalității pentru plata ratelor. „În ultimii trei ani impozitele orădenilor au fost majorate doar cu rata inflației. La fel va fi și pe viitor”, promite el.
Impozitele nu, taxele da!
Birta spune însă doar jumătate de adevăr. Chiar dacă impozitele pe proprietate vor crește de anul viitor doar cu 2,6%, în schimb taxele Primăriei, de la biletul de intrare la aquapark sau la grădina zoologică până la tariful de înmormântare, se vor majora cu procente între 10 și 20%. La fel, din ianuarie, Primăria va introduce în zona centrală parcările de culoare roșie, taxate dublu, cu 8 lei/oră, față de 4 lei până acum. Astfel, orădenii vor avea mai mult de plătit, iar municipalitatea mai mult de încasat.
„Primăria își continuă politica de majorare graduală a impozitelor și taxelor, fără să facă corelația cu creșterea business-urilor sau a nivelului de trai”, protestează consilierul PSD Adrian Madar (foto). Acesta susține că veniturile orașului pe primele 9 luni din 2021 au crescut cu 15% în condițiile în care inflația a fost de cinci ori mai mică, doar 3%: „Primăriei îi merge mai bine decât propriilor cetățeni”. Astfel, spre deosebire de majoritatea populației, municipalitatea își poate plăti fără probleme ratele și la nevoie poate contracta noi credite. Până la urmă, tot orădeanul plătește...
NU „TOCAȚI” BANII!
„Puteau alege mai atent”
Reprezentanții opoziției PSD din Consiliul Local Oradea au votat împotriva mega-creditului de 40 milioane euro. „Problema este pe ce se cheltuie acești bani”, spune consilierul Adrian Madar, care se opune finanțării din credit a unor proiecte pe care orădenii nu le-ar dori. „Pe lista proiectelor figurează reabilitarea parcului Libertății, cu 1,9 milioane euro. E limpede că Primăria nu va planta panseluțe de atâția bani, ci va finanța 
reamenajarea zonei complementare viitoarei străpungeri către Parcul Traian, proiect la care orădenii se opun”. La fel, Madar este împotriva finanțării din credit a pasajului din strada Meșteșugarilor. „Nu cred că este corect să finanțezi dintr-un împrumut plătit de orădeni un proiect pe care aceștia încearcă să îl blocheze în instanță”.
O părere similară are și fostul city-manager al Oradiei, Dacian Palladi (foto). „Proiectele puteau fi alese mai atent. Investițiile vor face aerul mai respirabil, apa de la robinet mai curată, gigacaloria mai ieftină și orașul mai atractiv pentru investitori? Mă cam îndoiesc”, spune Palladi.
