Un proiect ambiţios şi scump al fostei conduceri a Consiliului Judeţean Bihor se dovedeşte prea pretenţios pentru trei oraşe din judeţ. Cu peste 50 milioane lei din bugetul judeţului s-au construit şapte bazine didactice de înot, în Săcueni, Marghita, Valea lui Mihai, Salonta, Beiuş, Nucet şi Ştei, însă doar primele patru găzduiesc lecţii de înot.
Celelalte trei au rămas închise şi inutile din cauza incapacităţii primăriilor de a le pune în funcţiune. O neputinţă care scoate la iveală realitatea ce putea fi intuită încă de la demararea programului: nu orice orăşel îşi permite un bazin de înot.
Idee bună
Şapte ani au trecut de când CJ Bihor, condus atunci de UDMR-istul Pásztor Sándor (foto), a lansat un program de construire a unor bazine didactice în judeţ, prin Agenţia de Dezvoltare Durabilă din subordinea administraţiei judeţene. Argumentul lui Pásztor stătea în picioare: copiii trebuie să aibă ocazia să înveţe să înoate, iar pentru asta construirea unor bazine era esenţială.
"Intenţia noastră este promovarea sportului în rândul copiilor, crearea condiţiilor pentru a practica înotul. Totodată, prin realizarea bazinelor de înot vom avea posibilitatea organizării unor competiţii sportive acvatice, pentru toate categoriile de vârstă", spunea Pásztor în septembrie 2016. În anul următor au fost selectate oraşele în care avea să se facă investiţia: Săcueni, Nucet, Salonta, Valea lui Mihai, Marghita, Beiuş şi Ştei.
Prima greşeală a fost criteriul de selecţie, "primul venit, primul servit", deşi mult mai firesc ar fi fost ca CJ să aleagă localităţile unde, în primul rând, sunt destui copii care ar putea participa la cursurile de înot. De asemenea, un criteriu de care trebuia să ţină cont era ca primăriile, ca beneficiare ale acestor investiţii, să îşi permită să întreţină un bazin de înot, costurile estimate la lansarea programului fiind între 450 şi 600 lei pe zi, în funcţie de dimensiunea complexului sportiv.
Atenţionate din timp
Lucrările s-au făcut între anii 2018-2022 (deşi trebuiau finalizate în 2020), fiind executate de firmele Da Vinci Construct & Proiect SRL (bazinul din Salonta) şi Costa V.O.C Impex SRL (celelalte şase), pentru suma totală de 51,3 milioane lei. Primul a fost dat în folosinţă bazinul din Săcueni, în aprilie 2021, urmat în iunie 2022 de cel din Nucet, apoi - în septembrie anul trecut - de investiţia din Salonta, în octombrie de cele din Valea lui Mihai şi Beiuş, pentru ca în decembrie 2022 să fie inaugurate şi ultimele două, din Ştei şi Marghita.
Sarcina primăriilor a fost să racordeze bazinele la utilităţi şi să găsească profesori de înot, salvamari şi personal pentru curăţenie, dar şi utilaje specifice, necesare întreţinerii bazinelor. Tocmai pentru ca investiţiile să nu fie făcute degeaba, CJ Bihor a notificat toate primăriile, încă din timpul lucrărilor, să se pregătească pentru preluarea bazinelor. Unii primari au făcut-o, altele nu...
Exemple de succes
Doar patru dintre cele şapte primării şi-au respectat obligaţiile, în prezent fiind deschise doar bazinele din Săcueni, Valea lui Mihai (foto jos), Salonta şi Marghita, la toate ţinându-se lecţii de înot pentru elevi.
Mai mult, la Valea lui Mihai cursurile sunt gratuite, Primăria reuşind, printr-un proiect european, să asigure fondurile necesare pentru 10 lecţii la care participă 360 de elevi (în grupe de câte 6) de la toate şcolile din oraş. Prin acelaşi proiect, fiecare copil primeşte şi echipamentul (costum de baie, cască, ochelari, papuci, prosop, rucsac), plus o masă de prânz, la finalul orelor.
Fireşte, bazinele sunt deschise şi pentru adulţi. De pildă, pe lângă faptul că pot merge la înot, localnicii din Săcueni au la dispoziţie, contra cost, şi instructor de "aqua fitness".
În curând...
În sudul judeţului, însă, bazinele sunt cu lacăte pe uşi. La Beiuş, instalaţia de încălzire a trebuit modificată, pentru că a fost concepută să utilizeze gaz, iar Primăria a vrut s-o alimenteze cu resursa geotermală de care dispune, mai ieftină. Asta, spune primarul liberal, a întârziat punerea în funcţiune.
"S-au făcut modificările, dar apoi instalaţia nu a funcţionat cum trebuia, apa nu se încălzea mai mult de 25-26 de grade, aşa că am făc
ut ajustări. Acum temperatura apei se menţine la 28-29 de grade, sper că în curând îl deschidem", spune edilul Gabriel Popa. Profesorii de înot sunt de la Clubul sportiv din Beiuş, care a şi primit administrarea bazinului.
La Ştei, alte probleme. "În urma probelor tehnologice, am depistat câteva infiltraţii. N-au fost probleme majore, constructorul a venit să le remedieze, cred că într-o săptămână vor fi gata lucrările", spune primarul PNL Iulian Balaj (foto).
Totuşi, bazinul nu se va deschide prea curând. "Nu cred că îl deschidem mai devreme de începutul anului viitor, pentru că avem problema personalului specializat", zice Balaj. Primăria n-a găsit în oraş salvamari şi instructori de înot, şi nici nu i-a pregătit din timp, cum ar fi trebuit. "Am discutat cu cei de la CSM Oradea, probabil vom face o colaborare", zice primarul.
Vină aruncată
De departe, în totală delăsare este bazinul din Nucet (foto jos), singurul proiectat să aibă apă încălzită cu o centrală pe lemne. Deşi au trecut 17 luni de la inaugurare, încă n-a înotat nimeni aici!
Primarul PSD Mircea Tuduce, care în 2017 susţinea că investiţia este foarte necesară oraşului, deşi are doar 300 de elevi, dă vina pe nişte defecţiuni la membrana bazinului. "Problema este gravă, bazinul nu poate fi deschis. Am făcut mai multe adrese firmei care l-a construit, să vină să-l repare, dar nu a venit", susţine Tuduce. Cu jumătate de gură, primarul recunoaşte, însă, şi că nu are salvamarii necesari autorizării bazinului, nici profesori de înot, şi nu poate da nicio explicaţie pentru neputinţa de a nu fi găsit o soluţie de un an şi jumătate.
Administratorul Costa V.O.C. Impex îl contrazice vehement. "Nici măcar o dată nu ne-a spus primarul sau altcineva din Nucet că ar fi o problemă de construcţie, şi nici nu cred că este", susţine Roman Costa.
"Nu sunt probleme tehnice"
Constructorul nu se fereşte să afirme că Primăria condusă de Tuduce a fost, pur şi simplu, nepăsătoare: "La două luni după predare, am fost la bazin, erau broaşte în el şi nici măcar un geam deschis, pentru aerisire".
Mai flagrant, pe Tuduce îl trădează şi contul de Facebook al Primăriei Nucet, unde, pe 25 august, a postat o poză cu invitaţi din Ungaria în faţa cărora se fălea cu bazinul plin cu apă (foto jos). Fără să se fi plâns de probleme la membrană...
Că edilul minte o confirmă şi vicepreşedintele CJ Bihor, Călin Gal. "Bazinul din Nucet are aproape doi ani de când a fost predat şi am discutat cu domnul primar personal pe tema asta, mi-a spus că sunt cheltuielile de administrare mari, dar nu sunt probleme tehnice", zice Gal.
Chiar şi fără această investiţie pusă în funcţiune, Primăria Nucet are bugetul pe minus, cu cheltuieli mult peste venituri. Lesne de înţeles, aşadar, că bazinul la care Tuduce a tânjit atât de mult pe "vremea cealaltă" îi este şi tichie de mărgăritar, şi piatră de moară...
URMEAZĂ ORADEA
Lucrări întârziate
Un bazin didactic pentru înot este în lucru şi în Oradea, pe strada Alexandru Cazaban, lângă Arena Antonio Alexe, lucrarea de 10,2 milioane lei fiind finanţată de Compania Naţională de Investiţii. Bazinul ar urma să aibă dimensiunea de 25 x 12,5 metri şi să fie alimentat cu apă geotermală, iar la finalul lucrărilor va fi predat Primăriei Oradea.
Execuţia a început în iunie 2022 şi trebuia să fie gata în toamna acestui an, dar constructorul Da Vinci Construct & Proiect SRL mai are de lucru.
BIHOREANUL a solicitat CNI să explice de ce lucrările sunt întârziate, dar până la publicarea acestui articol instituţia nu a răspuns solicitării. În schimb, o explicaţie a furnizat fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, care într-o conferinţă de presă susţinută recent a declarat că, din cauză că Guvernul nu a făcut rectificările bugetare necesare, CNI nu are bani să plătească firmele cu care lucrează.