Mai multe râuri din bazinul Crișurilor pot fi bătute la pas fără să-ți uzi încălțămintea. Pietrele care până acum erau acoperite de apă fierb în soare, iar efectul se simte în viețile localnicilor: robinete uscate și cozi la fântâni pentru apa de băut.
Comunele Popești și Derna sunt, deocamdată, cele mai dramatice exemple ale unei crize care cuprinde, însă, o parte tot mai mare din Bihor. Seceta prelungită și aerul dogoritor au împuținat drastic debitele râurilor, au secătuit izvoarele și au afectat sursele subterane, astfel încât în tot mai multe sate alimentarea cu apă a fost restricționată. Iar prognoza nu arată deloc bine...
Râuri dispărute
Datele Administrației Bazinale de Apă Crișuri arată cât de severă este situația. Săptămâna trecută, 24 dintre cele 88 de stații hidrometrice din bazinul Crișurilor aveau debit zero, iar la 15 stații au fost consemnate minime istorice.
Pe principalele râuri, diferența față de o vară obișnuită este enormă. Săptămâna trecută, Crișul Negru curgea cu doar 9,9% din debitul normal, Barcăul avea doar 15%, iar Crișul Repede, 18%. „Pe Crișul Repede avem baraje în amonte de Oradea și putem regla cursul apei. Dar pe Crișul Negru nu avem niciun baraj. Când dispare apa, nu mai avem ce face”, spune Pásztor Sándor (foto), directorul ABA Crișuri.
Numeroase cursuri hidrografice din județ au doborât recorduri vechi de decenii. Pe Valea Topa, la Hidișel, debitul a coborât la numai 0,001 metri cubi pe secundă, de cinci ori sub precedentul minim din 1962. În Beiuș, Crișul Negru a ajuns la 0,5 metri cubi pe secundă. Bistra și Ierul, afluenți ai Barcăului, au secat de tot!
Apă cu program
Pentru bihorenii din 26 de localități, datele hidrologice s-au transformat în restricții. La robinete, apa curge doar la anumite ore, pentru ca rezervoarele să poată fi reumplute. În Șuncuiuș și Vadu Crișului, furnizarea e oprită pe timpul nopții, iar în Curățele s-a ajuns la furnizare alternativă: două zile localnicii primesc apă, a treia nu.
Situația este extremă în Derna și Popești, unde joia trecută rezervoarele de apă potabilă s-au golit cu totul și nu mai pot fi umplute, pentru că Bistra, de unde se alimentau, a secat.
În Derna, Primăria aduce apă cu cisternele din Viișoara și o varsă în bazine amplasate în mai multe puncte din comună. Pentru băut și gătit, oamenii fac cozi la o fântână publică, unde administrația a ajuns să stabilească priorități la alimentare: gravidele, familiile cu copii, vârstnicii și cei cu recipiente mici au întâietate.
„A trebuit să introducem reguli, pentru că unii au mers cu butoaie de zeci de litri, iar în spatele lor stăteau la rând oameni care voiau doar un flacon de 5 litri”, zice primarul din Derna, Iarko Segheciu (foto). Edilul a îndemnat sătenii să înțeleagă că situația este dificilă pentru toți, astfel încât fiecare să își ia doar apa de care are strictă nevoie.
Apel la Crucea Roșie
În Popești, peste 1.000 de oameni populează blocuri construite în perioada de aur a mineritului și, spre deosebire de consătenii de la case, nu au fântâni din care să-și tragă apă. Primăria a amplasat lângă fiecare bloc câte un bazin de 1.000 de litri, umplut zilnic cu apă menajeră.
Pentru apa de băut, oamenii depind de magazine, de fântânile cunoscuților și de ajutorul pe care administrația încearcă să-l obțină de la Crucea Roșie. „Situația e critică. Rețeaua s-a oprit și putem asigura doar apă menajeră”, spune primarul comunei, Dacian Cheregi (foto).
Edilul a demarat procedurile pentru realizarea unui foraj de mare adâncime, dar va dura până când va obține autorizațiile și va putea începe lucrările. „Este o soluție pentru vara viitoare”, recunoaște Cheregi.
În acest timp, localnicii privesc cu nervozitate spre Șinteu, unde izvorăște Bistra, acuzând că lacul complexului turistic Huta Slavia și mai multe păstrăvării din zonă ar fi captat apa care, altfel, ar fi ajuns în Popești. „Cantitățile de apă din acele lacuri sunt insignifiante. Secarea râului nu a fost provocată de ele”, spune însă directorul ABA.
Sătenii din Popești sunt mânioși și din cauza unei microhidrocentrale de la Pădurea Neagră, care le-ar fi „furat” apa, dar instalația este oprită de două luni, tot din lipsa apei.
Va fi și mai rău!
În lipsa ploilor, criza apei se va extinde în viitorul apropiat și în alte localități. „În 2-3 săptămâni, probabil vom avea probleme la rețeaua din Tinca, pentru că debitul Crișului Negru este deja foarte mic”, zice prefectul Marcel Dragoș (foto). Prognozele sunt similare și pentru comunele care se alimentează din Crișul Alb, în județul Arad.
Rezolvarea nu stă într-o ploaie de vară ori într-una abundentă. Pentru refacerea debitelor, a izvoarelor și a rezervelor subterane ar fi nevoie de precipitații consistente și repetate. „Pânza freatică în bazinul Crișurilor a scăzut între 1 și 3 metri. Avem un deficit serios de apă, pe care nu l-am recupera nici dacă ar veni precipitații cât pentru o viitură”, spune directorul ABA.
Potrivit lui Pásztor, instituția are planuri doar pentru inundații, dar de acum înainte va trebui să gândească strategii și pentru combaterea secetei.
Noul normal?
În această situație critică s-a ajuns pentru că Bihorul a intrat în vară cu un deficit de apă acumulat încă din toamnă, după luni cu precipitații nesemnificative. În primăvară, când solul ar fi trebuit să-și refacă rezerva pentru vară, ploile au fost mult sub cantitățile normale, iar valurile de căldură au accelerat evaporarea apei rămase.
Climatologul Alex Trandafir (foto) avertizează că astfel de episoade vor deveni tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. „2026 nu e un an prost urmat de ani normali. Probabil că e mai aproape de linia de bază a următoarelor decenii decât de excepția pe care ne-am obișnuit să o invocăm când suntem în criză”, spune specialistul.
Nici alți experți nu sunt mai optimiști. „Institutul de Hidrologie prognozează că la noi va fi secetă până în octombrie, așa că ceea ce se întâmplă acum este doar începutul”, zice șeful ABA. Așadar, criza actuală s-ar putea dovedi o avanpremieră, nu o excepție...
PROBLEME ȘI ÎN UNGARIA
Ce prevăd regulile transfrontaliere
Secarea râurilor din Bihor îi afectează și pe vecinii din Ungaria, pentru că multe își continuau cursul natural în țara vecină. Conform unui regulament de colaborare în domeniul hidrografic, adoptat de România și Ungaria în 2010, există valori limită pe care râurile transfrontaliere ar trebui să le aibă, astfel încât maghiarii să nu rămână fără apă. „Pe Crișul Negru, aceste valori sunt aproape de a fi atinse, dar nu avem ce face. Datele hidrotehnice arată că și pe afluenți debitul este foarte mic, nu reținem noi apa undeva”, explică directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor.
Contrar zvonurilor răspândite pe rețelele online, în special în rândurile conspiraționiștilor, autoritățile maghiare nici nu ne „fură” apa, nici nu ne amendează dacă rămâne prea puțină apă pe râurile comune. „Când scad debitele, obligația noastră față de vecini este să impunem restricții de consum. Trebuie să facem tot ce ține de noi ca să rămână în râuri cât mai multă apă și să informăm partea maghiară cu privire la situația hidrologică”, spune șeful ABA Crișuri. Regulamentul nu prevede sancțiuni pecuniare.